yes
joi, septembrie 30, 2004
Ce mananci ,aia esti!
si pentru ca tot se bate toba atat pe aceasta
alimentatie, sa va povestesc ce am auzit intr-o seara,
tragand cu urechea la usa de la o.... CAMARA
bucatele dintr-o camara
se hotarara intr-o seara
sa faca o intrecere,
urmata de-o petrecere
pentru a stabili, vezi bine,
dintre bucate - oare cine?-
este mai gustoasa
si mai aratoasa
si-ar avea intaietate
la gusturi rafinate.
pentru ca fiecare
spunea ca ea are
mai mare cautare
intre felurile de mancare.
se stabilira si jurati
din trei carnati,
care sa cercetaze
si sa analizeze
sa delibereze
si-apoi sa-ncoroneze
in timpul sindrofiei
pe regele bucatariei.
si sa vezi forfoteala
si inghesuiala,
ce se aromara
si se condimentara,
sperand fiecare
la premiul cel mare.
ce mai incolo si-ncoace
prima intra ciorba de potroace.
numai in pas de dans
pe ritm de vals,
toata in zdrente de ou
si cu un mantou
gros de leustean
si maghiran,
cu guler de taitei
si insotita de un ardei
iute, bineinteles
care sa o ajute la mers.
dar un carnat,
mai afumat,
o respinse.
pentru ca se prelinse
peste marginea la oala.
asa ca nu facu nici o scofala,
pentru ca asa ceva nu se cade
atunci cand este vorba de parade.
si apoi,
nu stiu cum se facu,
dar se vazu
ca este si suferina
pentru ca prea era aburinda.
apoi, in doua caserole
veni iahnia de fasole
impanata cu costita afumata,
urmata de o salata
de varza murata.
dar nici aceasta nu reusi,
pentru ca se socoti
ca prepararea ei,
are prea multe faze.
si in plus,
mai produce si gaze.
veni apoi, pasind maiestuos
aristocrata salata de boeuf,
garnisita cu multa maioneza
intr-o salatiera obeza.
si, desi parea apetisanta
si era de-o eleganta chiar frapanta,
se admise ca pica greu la ficat
si mai da si durere de cap.
piftia, desi ademenitoare,
se hotara ca e prea mirositoare
si neavenita pentru nasurile fine.
asa ca mai bine,
fara fasoane si fanfaronada
sa treaca mai la coada.
friptura de purcel
intarzie nitel,
ca sa-si aranjeze marul din gura.
dar se facu o adevarata tevatura
cand se vazu ca pe soriciul lucios
sosul era prea gros.
iar pe deasupra,
purcelul copt, era mort.
si apoi defilara
prin intreaga camara
multime de oale si cratiti babane
zeci de platouri si de castroane,
venira sarmalele,
dolofanele,
sarailiile si baclavalele,
iar la sfarsit, incheind pleiada
venira tortul si rulada.
dar, oricat au defilat la parada
n-au mai apucat sa vada
cine a castigat,
pentru ca....... s-au alterat.
inclusiv cei trei carnaciori
judecatori.
doar un mar,
mai rusinos,
uitat undeva pe raftul de jos,
le spuse la toti:
"voi sunteti morti.
asa ca, degeaba ma pizmuiti
este firesc acum sa putreziti
cand sunteti fierti copti si prajiti.
eu, desi mic de statura,
sunt asa de la mama natura
si nici nu-mi doresc altfel sa fiu.
e de ajuns ca sunt viu."
si cu o saritura usoara
se rostogoli iesind din camara,
spunandu-si cu oroare:
"pffuu, nu mai poti trai in asemenea duhoare!
prin urmare,
am invins prin neprezentare,
asa ca, in urma scandalului
eu am ramas regele balului."
si isi puse o coroana
dintr-o banana.
Q.E.D.
am sa va relatez o istorioara inspirata din mediul in care traiasc,
numita: badea ion
badea ion, odata, pe cand era la coasa,
se trase mai la umbra si se-aseza la masa.
isi scoare pita, slana si brisca din chimir
si lua si-o dusca buna de tuica din clondir.
manca cu sarg badia si cu infometare,
iar cand gata merindea,'si-aprinse o tigare.
se-ntinse jos pe iarba si-n fumul ce plutea
zari parca-o naluca jucand 'naintea sa.
parca era un drac si cu o spaima mare
sari in sus de-un cot, saltandu-se-n picioare.
"ptiuu! piei de-aici Satana, si n-ai mai fi sub
soare!"
si iute cu o mana-si facu o cruce mare.
"ba nu sunt eu Satana--'i zise dracul de sus--
imparatul se lupta cu Moise si Isus
eu sunt un soi de drac, mai mic in rang, vezi bine
si ma invart pe-aici, caci sunt creat de tine.
si sa nu crezi ca-s singur, iata si fratii mei
ce i-ai adus pe lume gandindu-te la ei."
"ce spui impielitate? traznite-ar Dumnezeu!
cum v-am adus pe lume? si cum v-am creat eu?
ca-s botezat in Domnul, crestin, evlavios,
si altu-n sat, ca mine nu e de credincios.
eu fac mereu matanii si dau si de pomana
si nu e sarbatoare fara sa cant in strana."
"degeaba, bade ioane, te dezvinovatesti,
tu ne-ai facut.acum, musai sa ne si cresti.
caci noi am luat o forma, atunci cand ne-ai gandit
si aratam intocmai, precum ne-ai zamislit.
iar daca nu ma crezi, iti dovedesc indata
ca suntem fiii tai, iara tu ne esti tata.
uita-te: de exemplu, numele meu e TEAMA
si sunt si cel mai mare; cam cu tine de-o seama
si-mi dai putere-atunci cand prin mine privesti
problemele cu care in viata te-ntalnesti.
iar treaba mea e simpla, doar sa-ti aduc in cale
necazul ce se naste in mintea dumitale.
pentru ca e o vorba - ce-o stii, de buna seama -
ca nimenea nu scapa de ceea ce-i e teama."
"iar eu sunt LACOMIA -ii spuse o dracoaica
ce-avea o gura mare, asa, ca de leoaica -
si nu-s asa batrana, eu sunt mai tinerica,
cam de pe cand si tu ai cam facut burtica.
si tot mancand intruna, cu-un glas ca de soprana
il imbie:" hai bade, mai ia un pic de slana!"
INVIDIA si URA venira-apoi in fata
abia rabdand sa mai faca vreo boroboata.
apoi veni si BOALA, urmat de SARACIE,
TRISTETEA,INDOIALA, alaturi de MANDRIE,
si inca un alai de draci se perindara
fiind cu toti creati de mintea lui usoara.
iar la sfarsit de tot veni un drac aparte
"sa ma prezint - da-mi voie - mie imi spune MOARTE"
si fluturandu-si coasa-ntr-un gest superior
ii spuse :"tot ce-i viu, mie imi e dator.
nimic nu va scapa -fie ca-i om sau fiara -
de ascutisul lamei ce-ascut seara de seara."
se-nfricosa ion, vazand impielitatii
cum se scalambaiau si faceau ca toti dracii.
si nu-i venea sa creada, parca avea vedenii
cum a putut gandi astfel de uratenii.
eei, statu badea-n cumpan, se scarpina in cap
gandind:"oare ce-as face de astia ca sa scap?"
si ii veni in minte o vorba din popor
zicand:"eu v-am facut, eu am sa va omor!"
si cum, de felul lui nu era nataflet,
ba am putea sa spunem ca era chiar istet,
pastra in gand ideea si schimba numai sensul
pana se prinse badea, cam care ar fi mersul.
atunci, in loc de TEAMA, CURAJ isi puse-n gand
si-n loc de INDOIALA, CREDINTA in CUVANT.
si uite-asa, pe rand, cate un drac crapa
ucis fiind de-un inger creat de mintea sa.
iar la sfarsit de tot il lua pe dracul MOARTE
si il scoase din minte, zvarlindu-l hat, departe
zicandu-i :" pariu pun, pe anii tineretii,
ca tot ce este viu, dator e numai vietii.
iar tot ce este viata, nicicand nu va fi mort.
asa ca, piei si tu cu coasa ta cu tot!"
cand termina cu asta, vazand ca insera
gandi ca ar fi timpul, de cosit a gata
dar, nici n-apuca bine gandul de-a fi rostit
cand, ridicandu-si ochii, vazu campul cosit.
atunci, badea ion, puse mana pe coasa
si, surazand cu talc, porni incet spre casa.
Q.E.D.
sa mai facem acum un periplu pentru a vedea sub ce
forma se mai pot prezenta legile din
KYBALION
cand poarta o inlaturi, privind atent spre tine
fiind cu totul gata urechea sa ti-o pleci,
abia atunci, copile, putea-vei sa-ti petreci
cu buzele ce-n taina soptesc Intelepciune
si fii cu luare-aminte la cele ce-ti vor spune
si-ti talmacesc cu ravna, ca tu sa intelegi
ca Universu-acesta e guvernat de Legi
a caror stapanire aduce roade bune.
si TOTUL ESTE SPIRIT. MENTAL E UNIVERSUL.
iti spune prima Lege de unde sa pornesti
si inaintea lumii in care tu traiesti
e-o idee curata care-i creeaza sensul.
apoi, ca-ntr-o oglinda privind, vei recunoaste
ca ceea ce e Sus si Jos sta a se naste
iar de te uiti atent in jur, ramai ca mut.
caci Jos-ul, dupa chipul Sus-ului e facut.
si totul e-n miscare. nimic nu poate sta
caci Spiritul vibreaza. asta e starea sa.
mai iute, sau alene, dupa cum vine cazul
iar asta iti aduce si hazul si necazul.
si totul este dublu. si dulce si amar
dar nu cum e catarul; si-un pic cal si magar.
doi poli,acelasi lucru. si cald e, dar si rece.
precum acelasi ban, ti-arata doua fete.
si-asa precum pendulul ne aminteste iara,
asa totul se scurge 'nauntru sau afara
cat masuram in stanga, si-n dreapta tot la fel
pastrand un ritm ce-arata minutul efemer.
si iarasi vine-o Lege de mare-nsemnatate
in care un efect, din Cauza se scoate.
si-o cauza, de-asemeni, are efectul ei
deci, nici o intamplare nu e de capul ei.
iar ce numim hazarduri, acestea sunt mistere
cu cauze aflate in diferite sfere.
insa un lucru-i musai, sa-l afle chiar si regii:
in Universul asta, nimic nu scapa Legii.
si-n epilog, putea-vei sa afli cercetand,
ca tot ce-i pozitiv in cer si pe pamant
cu negativul vrea sa-si afle 'mpreunare
dezlantuind ascunsa Putere Creatoare.
un Tata este-n toate, ce-aduce-a sa vointa
so Mama ce-mplineste, venind cu-a ei credinta.
afland c-aceste Legi nu sunt simple povesti
sa le aplici in viata, copile, dator esti
uzand Superiorul contra Inferior,
sa mangai Absolutul copile, esti dator.
iar cand le simti in tine ca sfinte incantatii,
fii bun te rog, copile, si-nvata si pe altii.
Q.E.D.
: aforism si pentru ca ion ne bombardeaza intruna cu
minunatele lui aforisme,inspirat de unele dintre ele,
am scris si eu un: AFORISM
mergand odat' cu viata, nu inapoia ei,
fiind insasi Lumina, nu cautarea ei,
facand cu bucurie si-ncredintare schimbul
cand, renuntand la varsta, sa afli insusi Timpul,
necautand pe Tatal, doar acceptand sa vina
sa te inunde-n taina cu calda Lui Lumina,
afland ca esti si ceea ce nu stiai a fi,
minuni, cu fapte bune, voind a-nlocui,
vazand ca, desi pare, nu drumu-i lung, ci scopul
si ca nu esti ce vrei, ci vrand-nevrand esti Totul,
pierzand desarta forma a toate ce-au trecul
simtind ascuns Sublimul numai in continut,
eliminand hotarul ce Spiritul-nchista
nemaivoind sa scapi, ci-a te elibera,
iar cand, sezand la masa , dupa o zi de truda
in loc sa-inalti un rug, voiesti sa-inalti o ruga,
si refuzand ca hrana sa-ti fie un taciune
te rogi sa afli totul chiar despre rugaciune,
mergand voios cu cei ce te ajung din urma
si urmarindu-ti visul, te detasezi de turma,
visand mai mult decat trezirea iti arata
iar de te-opresti, simtind ca obosesti indata,
gasind ca n-ai ce pierde, stiind ce-ai de pierdut
vazand ca Adevarul-i si dupa, si-n trecut,
doar folosind pe tine, nimic alt folosind
si numai ce poti da, doar aceea cerand,
intelegand Iubirea ce-n ceruri o culegi
si ne mai confundand-o cu ceea ce-ntelegi,
iar cand renunti la moarte, ca la un fapt banal
punand mai presus Legea, scapand de ilegal,
atunci, iarasi trei magi, pleca-vor dupa-o stea
si vei cunoaste Christul ce naste-n Sinea Ta.
Q.E.D.
Mai departe este dincolo de obosealĂŁ.
Bãtrâneþea - aceleaºi date fãrã parametri.
Tratãm bãtrâneþea cu moartea. Copiem pentru a nu jigni prostia.
Mai usor sã suferim decât sã rezolvãm.
* ColecĂľia de Link-uri se gĂŁseste la
http://groups.yahoo.com/group/planeta_painii/links
* * La rubrica "Images" gĂŁseÂşti imagini cu preparate naturale, dar nu saliva pe tastaturĂŁ...
Pentru abonare prin e-mail trimite un mesaj gol pe adresa
planeta_painii-subscribe@yahoogroups.com
LecturĂŁ plĂŁcutĂŁ !
alimentatie, sa va povestesc ce am auzit intr-o seara,
tragand cu urechea la usa de la o.... CAMARA
bucatele dintr-o camara
se hotarara intr-o seara
sa faca o intrecere,
urmata de-o petrecere
pentru a stabili, vezi bine,
dintre bucate - oare cine?-
este mai gustoasa
si mai aratoasa
si-ar avea intaietate
la gusturi rafinate.
pentru ca fiecare
spunea ca ea are
mai mare cautare
intre felurile de mancare.
se stabilira si jurati
din trei carnati,
care sa cercetaze
si sa analizeze
sa delibereze
si-apoi sa-ncoroneze
in timpul sindrofiei
pe regele bucatariei.
si sa vezi forfoteala
si inghesuiala,
ce se aromara
si se condimentara,
sperand fiecare
la premiul cel mare.
ce mai incolo si-ncoace
prima intra ciorba de potroace.
numai in pas de dans
pe ritm de vals,
toata in zdrente de ou
si cu un mantou
gros de leustean
si maghiran,
cu guler de taitei
si insotita de un ardei
iute, bineinteles
care sa o ajute la mers.
dar un carnat,
mai afumat,
o respinse.
pentru ca se prelinse
peste marginea la oala.
asa ca nu facu nici o scofala,
pentru ca asa ceva nu se cade
atunci cand este vorba de parade.
si apoi,
nu stiu cum se facu,
dar se vazu
ca este si suferina
pentru ca prea era aburinda.
apoi, in doua caserole
veni iahnia de fasole
impanata cu costita afumata,
urmata de o salata
de varza murata.
dar nici aceasta nu reusi,
pentru ca se socoti
ca prepararea ei,
are prea multe faze.
si in plus,
mai produce si gaze.
veni apoi, pasind maiestuos
aristocrata salata de boeuf,
garnisita cu multa maioneza
intr-o salatiera obeza.
si, desi parea apetisanta
si era de-o eleganta chiar frapanta,
se admise ca pica greu la ficat
si mai da si durere de cap.
piftia, desi ademenitoare,
se hotara ca e prea mirositoare
si neavenita pentru nasurile fine.
asa ca mai bine,
fara fasoane si fanfaronada
sa treaca mai la coada.
friptura de purcel
intarzie nitel,
ca sa-si aranjeze marul din gura.
dar se facu o adevarata tevatura
cand se vazu ca pe soriciul lucios
sosul era prea gros.
iar pe deasupra,
purcelul copt, era mort.
si apoi defilara
prin intreaga camara
multime de oale si cratiti babane
zeci de platouri si de castroane,
venira sarmalele,
dolofanele,
sarailiile si baclavalele,
iar la sfarsit, incheind pleiada
venira tortul si rulada.
dar, oricat au defilat la parada
n-au mai apucat sa vada
cine a castigat,
pentru ca....... s-au alterat.
inclusiv cei trei carnaciori
judecatori.
doar un mar,
mai rusinos,
uitat undeva pe raftul de jos,
le spuse la toti:
"voi sunteti morti.
asa ca, degeaba ma pizmuiti
este firesc acum sa putreziti
cand sunteti fierti copti si prajiti.
eu, desi mic de statura,
sunt asa de la mama natura
si nici nu-mi doresc altfel sa fiu.
e de ajuns ca sunt viu."
si cu o saritura usoara
se rostogoli iesind din camara,
spunandu-si cu oroare:
"pffuu, nu mai poti trai in asemenea duhoare!
prin urmare,
am invins prin neprezentare,
asa ca, in urma scandalului
eu am ramas regele balului."
si isi puse o coroana
dintr-o banana.
Q.E.D.
am sa va relatez o istorioara inspirata din mediul in care traiasc,
numita: badea ion
badea ion, odata, pe cand era la coasa,
se trase mai la umbra si se-aseza la masa.
isi scoare pita, slana si brisca din chimir
si lua si-o dusca buna de tuica din clondir.
manca cu sarg badia si cu infometare,
iar cand gata merindea,'si-aprinse o tigare.
se-ntinse jos pe iarba si-n fumul ce plutea
zari parca-o naluca jucand 'naintea sa.
parca era un drac si cu o spaima mare
sari in sus de-un cot, saltandu-se-n picioare.
"ptiuu! piei de-aici Satana, si n-ai mai fi sub
soare!"
si iute cu o mana-si facu o cruce mare.
"ba nu sunt eu Satana--'i zise dracul de sus--
imparatul se lupta cu Moise si Isus
eu sunt un soi de drac, mai mic in rang, vezi bine
si ma invart pe-aici, caci sunt creat de tine.
si sa nu crezi ca-s singur, iata si fratii mei
ce i-ai adus pe lume gandindu-te la ei."
"ce spui impielitate? traznite-ar Dumnezeu!
cum v-am adus pe lume? si cum v-am creat eu?
ca-s botezat in Domnul, crestin, evlavios,
si altu-n sat, ca mine nu e de credincios.
eu fac mereu matanii si dau si de pomana
si nu e sarbatoare fara sa cant in strana."
"degeaba, bade ioane, te dezvinovatesti,
tu ne-ai facut.acum, musai sa ne si cresti.
caci noi am luat o forma, atunci cand ne-ai gandit
si aratam intocmai, precum ne-ai zamislit.
iar daca nu ma crezi, iti dovedesc indata
ca suntem fiii tai, iara tu ne esti tata.
uita-te: de exemplu, numele meu e TEAMA
si sunt si cel mai mare; cam cu tine de-o seama
si-mi dai putere-atunci cand prin mine privesti
problemele cu care in viata te-ntalnesti.
iar treaba mea e simpla, doar sa-ti aduc in cale
necazul ce se naste in mintea dumitale.
pentru ca e o vorba - ce-o stii, de buna seama -
ca nimenea nu scapa de ceea ce-i e teama."
"iar eu sunt LACOMIA -ii spuse o dracoaica
ce-avea o gura mare, asa, ca de leoaica -
si nu-s asa batrana, eu sunt mai tinerica,
cam de pe cand si tu ai cam facut burtica.
si tot mancand intruna, cu-un glas ca de soprana
il imbie:" hai bade, mai ia un pic de slana!"
INVIDIA si URA venira-apoi in fata
abia rabdand sa mai faca vreo boroboata.
apoi veni si BOALA, urmat de SARACIE,
TRISTETEA,INDOIALA, alaturi de MANDRIE,
si inca un alai de draci se perindara
fiind cu toti creati de mintea lui usoara.
iar la sfarsit de tot veni un drac aparte
"sa ma prezint - da-mi voie - mie imi spune MOARTE"
si fluturandu-si coasa-ntr-un gest superior
ii spuse :"tot ce-i viu, mie imi e dator.
nimic nu va scapa -fie ca-i om sau fiara -
de ascutisul lamei ce-ascut seara de seara."
se-nfricosa ion, vazand impielitatii
cum se scalambaiau si faceau ca toti dracii.
si nu-i venea sa creada, parca avea vedenii
cum a putut gandi astfel de uratenii.
eei, statu badea-n cumpan, se scarpina in cap
gandind:"oare ce-as face de astia ca sa scap?"
si ii veni in minte o vorba din popor
zicand:"eu v-am facut, eu am sa va omor!"
si cum, de felul lui nu era nataflet,
ba am putea sa spunem ca era chiar istet,
pastra in gand ideea si schimba numai sensul
pana se prinse badea, cam care ar fi mersul.
atunci, in loc de TEAMA, CURAJ isi puse-n gand
si-n loc de INDOIALA, CREDINTA in CUVANT.
si uite-asa, pe rand, cate un drac crapa
ucis fiind de-un inger creat de mintea sa.
iar la sfarsit de tot il lua pe dracul MOARTE
si il scoase din minte, zvarlindu-l hat, departe
zicandu-i :" pariu pun, pe anii tineretii,
ca tot ce este viu, dator e numai vietii.
iar tot ce este viata, nicicand nu va fi mort.
asa ca, piei si tu cu coasa ta cu tot!"
cand termina cu asta, vazand ca insera
gandi ca ar fi timpul, de cosit a gata
dar, nici n-apuca bine gandul de-a fi rostit
cand, ridicandu-si ochii, vazu campul cosit.
atunci, badea ion, puse mana pe coasa
si, surazand cu talc, porni incet spre casa.
Q.E.D.
sa mai facem acum un periplu pentru a vedea sub ce
forma se mai pot prezenta legile din
KYBALION
cand poarta o inlaturi, privind atent spre tine
fiind cu totul gata urechea sa ti-o pleci,
abia atunci, copile, putea-vei sa-ti petreci
cu buzele ce-n taina soptesc Intelepciune
si fii cu luare-aminte la cele ce-ti vor spune
si-ti talmacesc cu ravna, ca tu sa intelegi
ca Universu-acesta e guvernat de Legi
a caror stapanire aduce roade bune.
si TOTUL ESTE SPIRIT. MENTAL E UNIVERSUL.
iti spune prima Lege de unde sa pornesti
si inaintea lumii in care tu traiesti
e-o idee curata care-i creeaza sensul.
apoi, ca-ntr-o oglinda privind, vei recunoaste
ca ceea ce e Sus si Jos sta a se naste
iar de te uiti atent in jur, ramai ca mut.
caci Jos-ul, dupa chipul Sus-ului e facut.
si totul e-n miscare. nimic nu poate sta
caci Spiritul vibreaza. asta e starea sa.
mai iute, sau alene, dupa cum vine cazul
iar asta iti aduce si hazul si necazul.
si totul este dublu. si dulce si amar
dar nu cum e catarul; si-un pic cal si magar.
doi poli,acelasi lucru. si cald e, dar si rece.
precum acelasi ban, ti-arata doua fete.
si-asa precum pendulul ne aminteste iara,
asa totul se scurge 'nauntru sau afara
cat masuram in stanga, si-n dreapta tot la fel
pastrand un ritm ce-arata minutul efemer.
si iarasi vine-o Lege de mare-nsemnatate
in care un efect, din Cauza se scoate.
si-o cauza, de-asemeni, are efectul ei
deci, nici o intamplare nu e de capul ei.
iar ce numim hazarduri, acestea sunt mistere
cu cauze aflate in diferite sfere.
insa un lucru-i musai, sa-l afle chiar si regii:
in Universul asta, nimic nu scapa Legii.
si-n epilog, putea-vei sa afli cercetand,
ca tot ce-i pozitiv in cer si pe pamant
cu negativul vrea sa-si afle 'mpreunare
dezlantuind ascunsa Putere Creatoare.
un Tata este-n toate, ce-aduce-a sa vointa
so Mama ce-mplineste, venind cu-a ei credinta.
afland c-aceste Legi nu sunt simple povesti
sa le aplici in viata, copile, dator esti
uzand Superiorul contra Inferior,
sa mangai Absolutul copile, esti dator.
iar cand le simti in tine ca sfinte incantatii,
fii bun te rog, copile, si-nvata si pe altii.
Q.E.D.
: aforism si pentru ca ion ne bombardeaza intruna cu
minunatele lui aforisme,inspirat de unele dintre ele,
am scris si eu un: AFORISM
mergand odat' cu viata, nu inapoia ei,
fiind insasi Lumina, nu cautarea ei,
facand cu bucurie si-ncredintare schimbul
cand, renuntand la varsta, sa afli insusi Timpul,
necautand pe Tatal, doar acceptand sa vina
sa te inunde-n taina cu calda Lui Lumina,
afland ca esti si ceea ce nu stiai a fi,
minuni, cu fapte bune, voind a-nlocui,
vazand ca, desi pare, nu drumu-i lung, ci scopul
si ca nu esti ce vrei, ci vrand-nevrand esti Totul,
pierzand desarta forma a toate ce-au trecul
simtind ascuns Sublimul numai in continut,
eliminand hotarul ce Spiritul-nchista
nemaivoind sa scapi, ci-a te elibera,
iar cand, sezand la masa , dupa o zi de truda
in loc sa-inalti un rug, voiesti sa-inalti o ruga,
si refuzand ca hrana sa-ti fie un taciune
te rogi sa afli totul chiar despre rugaciune,
mergand voios cu cei ce te ajung din urma
si urmarindu-ti visul, te detasezi de turma,
visand mai mult decat trezirea iti arata
iar de te-opresti, simtind ca obosesti indata,
gasind ca n-ai ce pierde, stiind ce-ai de pierdut
vazand ca Adevarul-i si dupa, si-n trecut,
doar folosind pe tine, nimic alt folosind
si numai ce poti da, doar aceea cerand,
intelegand Iubirea ce-n ceruri o culegi
si ne mai confundand-o cu ceea ce-ntelegi,
iar cand renunti la moarte, ca la un fapt banal
punand mai presus Legea, scapand de ilegal,
atunci, iarasi trei magi, pleca-vor dupa-o stea
si vei cunoaste Christul ce naste-n Sinea Ta.
Q.E.D.
Mai departe este dincolo de obosealĂŁ.
Bãtrâneþea - aceleaºi date fãrã parametri.
Tratãm bãtrâneþea cu moartea. Copiem pentru a nu jigni prostia.
Mai usor sã suferim decât sã rezolvãm.
* ColecĂľia de Link-uri se gĂŁseste la
http://groups.yahoo.com/group/planeta_painii/links
* * La rubrica "Images" gĂŁseÂşti imagini cu preparate naturale, dar nu saliva pe tastaturĂŁ...
Pentru abonare prin e-mail trimite un mesaj gol pe adresa
planeta_painii-subscribe@yahoogroups.com
LecturĂŁ plĂŁcutĂŁ !
ce mai citeste lumea
IT & Comunicatii
Internetul bate televizorul
Conform unui raport publicat de On-line Publishers Association (Asociatia Editorilor on-line din SUA), 45,6% din persoanele cu varsta intre 18 si 54 de ani apeleaza la Internet si nu la televizor ca prima optiune pentru informare.
Internetul bate televizorul
Conform unui raport publicat de On-line Publishers Association (Asociatia Editorilor on-line din SUA), 45,6% din persoanele cu varsta intre 18 si 54 de ani apeleaza la Internet si nu la televizor ca prima optiune pentru informare.
Ce mananci ,aia esti!
si pentru ca tot se bate toba atat pe aceasta
alimentatie, sa va povestesc ce am auzit intr-o seara,
tragand cu urechea la usa de la o.... CAMARA
bucatele dintr-o camara
se hotarara intr-o seara
sa faca o intrecere,
urmata de-o petrecere
pentru a stabili, vezi bine,
dintre bucate - oare cine?-
este mai gustoasa
si mai aratoasa
si-ar avea intaietate
la gusturi rafinate.
pentru ca fiecare
spunea ca ea are
mai mare cautare
intre felurile de mancare.
se stabilira si jurati
din trei carnati,
care sa cercetaze
si sa analizeze
sa delibereze
si-apoi sa-ncoroneze
in timpul sindrofiei
pe regele bucatariei.
si sa vezi forfoteala
si inghesuiala,
ce se aromara
si se condimentara,
sperand fiecare
la premiul cel mare.
ce mai incolo si-ncoace
prima intra ciorba de potroace.
numai in pas de dans
pe ritm de vals,
toata in zdrente de ou
si cu un mantou
gros de leustean
si maghiran,
cu guler de taitei
si insotita de un ardei
iute, bineinteles
care sa o ajute la mers.
dar un carnat,
mai afumat,
o respinse.
pentru ca se prelinse
peste marginea la oala.
asa ca nu facu nici o scofala,
pentru ca asa ceva nu se cade
atunci cand este vorba de parade.
si apoi,
nu stiu cum se facu,
dar se vazu
ca este si suferina
pentru ca prea era aburinda.
apoi, in doua caserole
veni iahnia de fasole
impanata cu costita afumata,
urmata de o salata
de varza murata.
dar nici aceasta nu reusi,
pentru ca se socoti
ca prepararea ei,
are prea multe faze.
si in plus,
mai produce si gaze.
veni apoi, pasind maiestuos
aristocrata salata de boeuf,
garnisita cu multa maioneza
intr-o salatiera obeza.
si, desi parea apetisanta
si era de-o eleganta chiar frapanta,
se admise ca pica greu la ficat
si mai da si durere de cap.
piftia, desi ademenitoare,
se hotara ca e prea mirositoare
si neavenita pentru nasurile fine.
asa ca mai bine,
fara fasoane si fanfaronada
sa treaca mai la coada.
friptura de purcel
intarzie nitel,
ca sa-si aranjeze marul din gura.
dar se facu o adevarata tevatura
cand se vazu ca pe soriciul lucios
sosul era prea gros.
iar pe deasupra,
purcelul copt, era mort.
si apoi defilara
prin intreaga camara
multime de oale si cratiti babane
zeci de platouri si de castroane,
venira sarmalele,
dolofanele,
sarailiile si baclavalele,
iar la sfarsit, incheind pleiada
venira tortul si rulada.
dar, oricat au defilat la parada
n-au mai apucat sa vada
cine a castigat,
pentru ca....... s-au alterat.
inclusiv cei trei carnaciori
judecatori.
doar un mar,
mai rusinos,
uitat undeva pe raftul de jos,
le spuse la toti:
"voi sunteti morti.
asa ca, degeaba ma pizmuiti
este firesc acum sa putreziti
cand sunteti fierti copti si prajiti.
eu, desi mic de statura,
sunt asa de la mama natura
si nici nu-mi doresc altfel sa fiu.
e de ajuns ca sunt viu."
si cu o saritura usoara
se rostogoli iesind din camara,
spunandu-si cu oroare:
"pffuu, nu mai poti trai in asemenea duhoare!
prin urmare,
am invins prin neprezentare,
asa ca, in urma scandalului
eu am ramas regele balului."
si isi puse o coroana
dintr-o banana.
Q.E.D.
am sa va relatez o istorioara inspirata din mediul in care traiasc,
numita: badea ion
badea ion, odata, pe cand era la coasa,
se trase mai la umbra si se-aseza la masa.
isi scoare pita, slana si brisca din chimir
si lua si-o dusca buna de tuica din clondir.
manca cu sarg badia si cu infometare,
iar cand gata merindea,'si-aprinse o tigare.
se-ntinse jos pe iarba si-n fumul ce plutea
zari parca-o naluca jucand 'naintea sa.
parca era un drac si cu o spaima mare
sari in sus de-un cot, saltandu-se-n picioare.
"ptiuu! piei de-aici Satana, si n-ai mai fi sub
soare!"
si iute cu o mana-si facu o cruce mare.
"ba nu sunt eu Satana--'i zise dracul de sus--
imparatul se lupta cu Moise si Isus
eu sunt un soi de drac, mai mic in rang, vezi bine
si ma invart pe-aici, caci sunt creat de tine.
si sa nu crezi ca-s singur, iata si fratii mei
ce i-ai adus pe lume gandindu-te la ei."
"ce spui impielitate? traznite-ar Dumnezeu!
cum v-am adus pe lume? si cum v-am creat eu?
ca-s botezat in Domnul, crestin, evlavios,
si altu-n sat, ca mine nu e de credincios.
eu fac mereu matanii si dau si de pomana
si nu e sarbatoare fara sa cant in strana."
"degeaba, bade ioane, te dezvinovatesti,
tu ne-ai facut.acum, musai sa ne si cresti.
caci noi am luat o forma, atunci cand ne-ai gandit
si aratam intocmai, precum ne-ai zamislit.
iar daca nu ma crezi, iti dovedesc indata
ca suntem fiii tai, iara tu ne esti tata.
uita-te: de exemplu, numele meu e TEAMA
si sunt si cel mai mare; cam cu tine de-o seama
si-mi dai putere-atunci cand prin mine privesti
problemele cu care in viata te-ntalnesti.
iar treaba mea e simpla, doar sa-ti aduc in cale
necazul ce se naste in mintea dumitale.
pentru ca e o vorba - ce-o stii, de buna seama -
ca nimenea nu scapa de ceea ce-i e teama."
"iar eu sunt LACOMIA -ii spuse o dracoaica
ce-avea o gura mare, asa, ca de leoaica -
si nu-s asa batrana, eu sunt mai tinerica,
cam de pe cand si tu ai cam facut burtica.
si tot mancand intruna, cu-un glas ca de soprana
il imbie:" hai bade, mai ia un pic de slana!"
INVIDIA si URA venira-apoi in fata
abia rabdand sa mai faca vreo boroboata.
apoi veni si BOALA, urmat de SARACIE,
TRISTETEA,INDOIALA, alaturi de MANDRIE,
si inca un alai de draci se perindara
fiind cu toti creati de mintea lui usoara.
iar la sfarsit de tot veni un drac aparte
"sa ma prezint - da-mi voie - mie imi spune MOARTE"
si fluturandu-si coasa-ntr-un gest superior
ii spuse :"tot ce-i viu, mie imi e dator.
nimic nu va scapa -fie ca-i om sau fiara -
de ascutisul lamei ce-ascut seara de seara."
se-nfricosa ion, vazand impielitatii
cum se scalambaiau si faceau ca toti dracii.
si nu-i venea sa creada, parca avea vedenii
cum a putut gandi astfel de uratenii.
eei, statu badea-n cumpan, se scarpina in cap
gandind:"oare ce-as face de astia ca sa scap?"
si ii veni in minte o vorba din popor
zicand:"eu v-am facut, eu am sa va omor!"
si cum, de felul lui nu era nataflet,
ba am putea sa spunem ca era chiar istet,
pastra in gand ideea si schimba numai sensul
pana se prinse badea, cam care ar fi mersul.
atunci, in loc de TEAMA, CURAJ isi puse-n gand
si-n loc de INDOIALA, CREDINTA in CUVANT.
si uite-asa, pe rand, cate un drac crapa
ucis fiind de-un inger creat de mintea sa.
iar la sfarsit de tot il lua pe dracul MOARTE
si il scoase din minte, zvarlindu-l hat, departe
zicandu-i :" pariu pun, pe anii tineretii,
ca tot ce este viu, dator e numai vietii.
iar tot ce este viata, nicicand nu va fi mort.
asa ca, piei si tu cu coasa ta cu tot!"
cand termina cu asta, vazand ca insera
gandi ca ar fi timpul, de cosit a gata
dar, nici n-apuca bine gandul de-a fi rostit
cand, ridicandu-si ochii, vazu campul cosit.
atunci, badea ion, puse mana pe coasa
si, surazand cu talc, porni incet spre casa.
Q.E.D.
sa mai facem acum un periplu pentru a vedea sub ce
forma se mai pot prezenta legile din
KYBALION
cand poarta o inlaturi, privind atent spre tine
fiind cu totul gata urechea sa ti-o pleci,
abia atunci, copile, putea-vei sa-ti petreci
cu buzele ce-n taina soptesc Intelepciune
si fii cu luare-aminte la cele ce-ti vor spune
si-ti talmacesc cu ravna, ca tu sa intelegi
ca Universu-acesta e guvernat de Legi
a caror stapanire aduce roade bune.
si TOTUL ESTE SPIRIT. MENTAL E UNIVERSUL.
iti spune prima Lege de unde sa pornesti
si inaintea lumii in care tu traiesti
e-o idee curata care-i creeaza sensul.
apoi, ca-ntr-o oglinda privind, vei recunoaste
ca ceea ce e Sus si Jos sta a se naste
iar de te uiti atent in jur, ramai ca mut.
caci Jos-ul, dupa chipul Sus-ului e facut.
si totul e-n miscare. nimic nu poate sta
caci Spiritul vibreaza. asta e starea sa.
mai iute, sau alene, dupa cum vine cazul
iar asta iti aduce si hazul si necazul.
si totul este dublu. si dulce si amar
dar nu cum e catarul; si-un pic cal si magar.
doi poli,acelasi lucru. si cald e, dar si rece.
precum acelasi ban, ti-arata doua fete.
si-asa precum pendulul ne aminteste iara,
asa totul se scurge 'nauntru sau afara
cat masuram in stanga, si-n dreapta tot la fel
pastrand un ritm ce-arata minutul efemer.
si iarasi vine-o Lege de mare-nsemnatate
in care un efect, din Cauza se scoate.
si-o cauza, de-asemeni, are efectul ei
deci, nici o intamplare nu e de capul ei.
iar ce numim hazarduri, acestea sunt mistere
cu cauze aflate in diferite sfere.
insa un lucru-i musai, sa-l afle chiar si regii:
in Universul asta, nimic nu scapa Legii.
si-n epilog, putea-vei sa afli cercetand,
ca tot ce-i pozitiv in cer si pe pamant
cu negativul vrea sa-si afle 'mpreunare
dezlantuind ascunsa Putere Creatoare.
un Tata este-n toate, ce-aduce-a sa vointa
so Mama ce-mplineste, venind cu-a ei credinta.
afland c-aceste Legi nu sunt simple povesti
sa le aplici in viata, copile, dator esti
uzand Superiorul contra Inferior,
sa mangai Absolutul copile, esti dator.
iar cand le simti in tine ca sfinte incantatii,
fii bun te rog, copile, si-nvata si pe altii.
Q.E.D.
: aforism si pentru ca ion ne bombardeaza intruna cu
minunatele lui aforisme,inspirat de unele dintre ele,
am scris si eu un: AFORISM
mergand odat' cu viata, nu inapoia ei,
fiind insasi Lumina, nu cautarea ei,
facand cu bucurie si-ncredintare schimbul
cand, renuntand la varsta, sa afli insusi Timpul,
necautand pe Tatal, doar acceptand sa vina
sa te inunde-n taina cu calda Lui Lumina,
afland ca esti si ceea ce nu stiai a fi,
minuni, cu fapte bune, voind a-nlocui,
vazand ca, desi pare, nu drumu-i lung, ci scopul
si ca nu esti ce vrei, ci vrand-nevrand esti Totul,
pierzand desarta forma a toate ce-au trecul
simtind ascuns Sublimul numai in continut,
eliminand hotarul ce Spiritul-nchista
nemaivoind sa scapi, ci-a te elibera,
iar cand, sezand la masa , dupa o zi de truda
in loc sa-inalti un rug, voiesti sa-inalti o ruga,
si refuzand ca hrana sa-ti fie un taciune
te rogi sa afli totul chiar despre rugaciune,
mergand voios cu cei ce te ajung din urma
si urmarindu-ti visul, te detasezi de turma,
visand mai mult decat trezirea iti arata
iar de te-opresti, simtind ca obosesti indata,
gasind ca n-ai ce pierde, stiind ce-ai de pierdut
vazand ca Adevarul-i si dupa, si-n trecut,
doar folosind pe tine, nimic alt folosind
si numai ce poti da, doar aceea cerand,
intelegand Iubirea ce-n ceruri o culegi
si ne mai confundand-o cu ceea ce-ntelegi,
iar cand renunti la moarte, ca la un fapt banal
punand mai presus Legea, scapand de ilegal,
atunci, iarasi trei magi, pleca-vor dupa-o stea
si vei cunoaste Christul ce naste-n Sinea Ta.
Q.E.D.
Mai departe este dincolo de obosealĂŁ.
Bãtrâneþea - aceleaºi date fãrã parametri.
Tratãm bãtrâneþea cu moartea. Copiem pentru a nu jigni prostia.
Mai usor sã suferim decât sã rezolvãm.
* ColecĂľia de Link-uri se gĂŁseste la
http://groups.yahoo.com/group/planeta_painii/links
* * La rubrica "Images" gĂŁseÂşti imagini cu preparate naturale, dar nu saliva pe tastaturĂŁ...
Pentru abonare prin e-mail trimite un mesaj gol pe adresa
planeta_painii-subscribe@yahoogroups.com
LecturĂŁ plĂŁcutĂŁ !
alimentatie, sa va povestesc ce am auzit intr-o seara,
tragand cu urechea la usa de la o.... CAMARA
bucatele dintr-o camara
se hotarara intr-o seara
sa faca o intrecere,
urmata de-o petrecere
pentru a stabili, vezi bine,
dintre bucate - oare cine?-
este mai gustoasa
si mai aratoasa
si-ar avea intaietate
la gusturi rafinate.
pentru ca fiecare
spunea ca ea are
mai mare cautare
intre felurile de mancare.
se stabilira si jurati
din trei carnati,
care sa cercetaze
si sa analizeze
sa delibereze
si-apoi sa-ncoroneze
in timpul sindrofiei
pe regele bucatariei.
si sa vezi forfoteala
si inghesuiala,
ce se aromara
si se condimentara,
sperand fiecare
la premiul cel mare.
ce mai incolo si-ncoace
prima intra ciorba de potroace.
numai in pas de dans
pe ritm de vals,
toata in zdrente de ou
si cu un mantou
gros de leustean
si maghiran,
cu guler de taitei
si insotita de un ardei
iute, bineinteles
care sa o ajute la mers.
dar un carnat,
mai afumat,
o respinse.
pentru ca se prelinse
peste marginea la oala.
asa ca nu facu nici o scofala,
pentru ca asa ceva nu se cade
atunci cand este vorba de parade.
si apoi,
nu stiu cum se facu,
dar se vazu
ca este si suferina
pentru ca prea era aburinda.
apoi, in doua caserole
veni iahnia de fasole
impanata cu costita afumata,
urmata de o salata
de varza murata.
dar nici aceasta nu reusi,
pentru ca se socoti
ca prepararea ei,
are prea multe faze.
si in plus,
mai produce si gaze.
veni apoi, pasind maiestuos
aristocrata salata de boeuf,
garnisita cu multa maioneza
intr-o salatiera obeza.
si, desi parea apetisanta
si era de-o eleganta chiar frapanta,
se admise ca pica greu la ficat
si mai da si durere de cap.
piftia, desi ademenitoare,
se hotara ca e prea mirositoare
si neavenita pentru nasurile fine.
asa ca mai bine,
fara fasoane si fanfaronada
sa treaca mai la coada.
friptura de purcel
intarzie nitel,
ca sa-si aranjeze marul din gura.
dar se facu o adevarata tevatura
cand se vazu ca pe soriciul lucios
sosul era prea gros.
iar pe deasupra,
purcelul copt, era mort.
si apoi defilara
prin intreaga camara
multime de oale si cratiti babane
zeci de platouri si de castroane,
venira sarmalele,
dolofanele,
sarailiile si baclavalele,
iar la sfarsit, incheind pleiada
venira tortul si rulada.
dar, oricat au defilat la parada
n-au mai apucat sa vada
cine a castigat,
pentru ca....... s-au alterat.
inclusiv cei trei carnaciori
judecatori.
doar un mar,
mai rusinos,
uitat undeva pe raftul de jos,
le spuse la toti:
"voi sunteti morti.
asa ca, degeaba ma pizmuiti
este firesc acum sa putreziti
cand sunteti fierti copti si prajiti.
eu, desi mic de statura,
sunt asa de la mama natura
si nici nu-mi doresc altfel sa fiu.
e de ajuns ca sunt viu."
si cu o saritura usoara
se rostogoli iesind din camara,
spunandu-si cu oroare:
"pffuu, nu mai poti trai in asemenea duhoare!
prin urmare,
am invins prin neprezentare,
asa ca, in urma scandalului
eu am ramas regele balului."
si isi puse o coroana
dintr-o banana.
Q.E.D.
am sa va relatez o istorioara inspirata din mediul in care traiasc,
numita: badea ion
badea ion, odata, pe cand era la coasa,
se trase mai la umbra si se-aseza la masa.
isi scoare pita, slana si brisca din chimir
si lua si-o dusca buna de tuica din clondir.
manca cu sarg badia si cu infometare,
iar cand gata merindea,'si-aprinse o tigare.
se-ntinse jos pe iarba si-n fumul ce plutea
zari parca-o naluca jucand 'naintea sa.
parca era un drac si cu o spaima mare
sari in sus de-un cot, saltandu-se-n picioare.
"ptiuu! piei de-aici Satana, si n-ai mai fi sub
soare!"
si iute cu o mana-si facu o cruce mare.
"ba nu sunt eu Satana--'i zise dracul de sus--
imparatul se lupta cu Moise si Isus
eu sunt un soi de drac, mai mic in rang, vezi bine
si ma invart pe-aici, caci sunt creat de tine.
si sa nu crezi ca-s singur, iata si fratii mei
ce i-ai adus pe lume gandindu-te la ei."
"ce spui impielitate? traznite-ar Dumnezeu!
cum v-am adus pe lume? si cum v-am creat eu?
ca-s botezat in Domnul, crestin, evlavios,
si altu-n sat, ca mine nu e de credincios.
eu fac mereu matanii si dau si de pomana
si nu e sarbatoare fara sa cant in strana."
"degeaba, bade ioane, te dezvinovatesti,
tu ne-ai facut.acum, musai sa ne si cresti.
caci noi am luat o forma, atunci cand ne-ai gandit
si aratam intocmai, precum ne-ai zamislit.
iar daca nu ma crezi, iti dovedesc indata
ca suntem fiii tai, iara tu ne esti tata.
uita-te: de exemplu, numele meu e TEAMA
si sunt si cel mai mare; cam cu tine de-o seama
si-mi dai putere-atunci cand prin mine privesti
problemele cu care in viata te-ntalnesti.
iar treaba mea e simpla, doar sa-ti aduc in cale
necazul ce se naste in mintea dumitale.
pentru ca e o vorba - ce-o stii, de buna seama -
ca nimenea nu scapa de ceea ce-i e teama."
"iar eu sunt LACOMIA -ii spuse o dracoaica
ce-avea o gura mare, asa, ca de leoaica -
si nu-s asa batrana, eu sunt mai tinerica,
cam de pe cand si tu ai cam facut burtica.
si tot mancand intruna, cu-un glas ca de soprana
il imbie:" hai bade, mai ia un pic de slana!"
INVIDIA si URA venira-apoi in fata
abia rabdand sa mai faca vreo boroboata.
apoi veni si BOALA, urmat de SARACIE,
TRISTETEA,INDOIALA, alaturi de MANDRIE,
si inca un alai de draci se perindara
fiind cu toti creati de mintea lui usoara.
iar la sfarsit de tot veni un drac aparte
"sa ma prezint - da-mi voie - mie imi spune MOARTE"
si fluturandu-si coasa-ntr-un gest superior
ii spuse :"tot ce-i viu, mie imi e dator.
nimic nu va scapa -fie ca-i om sau fiara -
de ascutisul lamei ce-ascut seara de seara."
se-nfricosa ion, vazand impielitatii
cum se scalambaiau si faceau ca toti dracii.
si nu-i venea sa creada, parca avea vedenii
cum a putut gandi astfel de uratenii.
eei, statu badea-n cumpan, se scarpina in cap
gandind:"oare ce-as face de astia ca sa scap?"
si ii veni in minte o vorba din popor
zicand:"eu v-am facut, eu am sa va omor!"
si cum, de felul lui nu era nataflet,
ba am putea sa spunem ca era chiar istet,
pastra in gand ideea si schimba numai sensul
pana se prinse badea, cam care ar fi mersul.
atunci, in loc de TEAMA, CURAJ isi puse-n gand
si-n loc de INDOIALA, CREDINTA in CUVANT.
si uite-asa, pe rand, cate un drac crapa
ucis fiind de-un inger creat de mintea sa.
iar la sfarsit de tot il lua pe dracul MOARTE
si il scoase din minte, zvarlindu-l hat, departe
zicandu-i :" pariu pun, pe anii tineretii,
ca tot ce este viu, dator e numai vietii.
iar tot ce este viata, nicicand nu va fi mort.
asa ca, piei si tu cu coasa ta cu tot!"
cand termina cu asta, vazand ca insera
gandi ca ar fi timpul, de cosit a gata
dar, nici n-apuca bine gandul de-a fi rostit
cand, ridicandu-si ochii, vazu campul cosit.
atunci, badea ion, puse mana pe coasa
si, surazand cu talc, porni incet spre casa.
Q.E.D.
sa mai facem acum un periplu pentru a vedea sub ce
forma se mai pot prezenta legile din
KYBALION
cand poarta o inlaturi, privind atent spre tine
fiind cu totul gata urechea sa ti-o pleci,
abia atunci, copile, putea-vei sa-ti petreci
cu buzele ce-n taina soptesc Intelepciune
si fii cu luare-aminte la cele ce-ti vor spune
si-ti talmacesc cu ravna, ca tu sa intelegi
ca Universu-acesta e guvernat de Legi
a caror stapanire aduce roade bune.
si TOTUL ESTE SPIRIT. MENTAL E UNIVERSUL.
iti spune prima Lege de unde sa pornesti
si inaintea lumii in care tu traiesti
e-o idee curata care-i creeaza sensul.
apoi, ca-ntr-o oglinda privind, vei recunoaste
ca ceea ce e Sus si Jos sta a se naste
iar de te uiti atent in jur, ramai ca mut.
caci Jos-ul, dupa chipul Sus-ului e facut.
si totul e-n miscare. nimic nu poate sta
caci Spiritul vibreaza. asta e starea sa.
mai iute, sau alene, dupa cum vine cazul
iar asta iti aduce si hazul si necazul.
si totul este dublu. si dulce si amar
dar nu cum e catarul; si-un pic cal si magar.
doi poli,acelasi lucru. si cald e, dar si rece.
precum acelasi ban, ti-arata doua fete.
si-asa precum pendulul ne aminteste iara,
asa totul se scurge 'nauntru sau afara
cat masuram in stanga, si-n dreapta tot la fel
pastrand un ritm ce-arata minutul efemer.
si iarasi vine-o Lege de mare-nsemnatate
in care un efect, din Cauza se scoate.
si-o cauza, de-asemeni, are efectul ei
deci, nici o intamplare nu e de capul ei.
iar ce numim hazarduri, acestea sunt mistere
cu cauze aflate in diferite sfere.
insa un lucru-i musai, sa-l afle chiar si regii:
in Universul asta, nimic nu scapa Legii.
si-n epilog, putea-vei sa afli cercetand,
ca tot ce-i pozitiv in cer si pe pamant
cu negativul vrea sa-si afle 'mpreunare
dezlantuind ascunsa Putere Creatoare.
un Tata este-n toate, ce-aduce-a sa vointa
so Mama ce-mplineste, venind cu-a ei credinta.
afland c-aceste Legi nu sunt simple povesti
sa le aplici in viata, copile, dator esti
uzand Superiorul contra Inferior,
sa mangai Absolutul copile, esti dator.
iar cand le simti in tine ca sfinte incantatii,
fii bun te rog, copile, si-nvata si pe altii.
Q.E.D.
: aforism si pentru ca ion ne bombardeaza intruna cu
minunatele lui aforisme,inspirat de unele dintre ele,
am scris si eu un: AFORISM
mergand odat' cu viata, nu inapoia ei,
fiind insasi Lumina, nu cautarea ei,
facand cu bucurie si-ncredintare schimbul
cand, renuntand la varsta, sa afli insusi Timpul,
necautand pe Tatal, doar acceptand sa vina
sa te inunde-n taina cu calda Lui Lumina,
afland ca esti si ceea ce nu stiai a fi,
minuni, cu fapte bune, voind a-nlocui,
vazand ca, desi pare, nu drumu-i lung, ci scopul
si ca nu esti ce vrei, ci vrand-nevrand esti Totul,
pierzand desarta forma a toate ce-au trecul
simtind ascuns Sublimul numai in continut,
eliminand hotarul ce Spiritul-nchista
nemaivoind sa scapi, ci-a te elibera,
iar cand, sezand la masa , dupa o zi de truda
in loc sa-inalti un rug, voiesti sa-inalti o ruga,
si refuzand ca hrana sa-ti fie un taciune
te rogi sa afli totul chiar despre rugaciune,
mergand voios cu cei ce te ajung din urma
si urmarindu-ti visul, te detasezi de turma,
visand mai mult decat trezirea iti arata
iar de te-opresti, simtind ca obosesti indata,
gasind ca n-ai ce pierde, stiind ce-ai de pierdut
vazand ca Adevarul-i si dupa, si-n trecut,
doar folosind pe tine, nimic alt folosind
si numai ce poti da, doar aceea cerand,
intelegand Iubirea ce-n ceruri o culegi
si ne mai confundand-o cu ceea ce-ntelegi,
iar cand renunti la moarte, ca la un fapt banal
punand mai presus Legea, scapand de ilegal,
atunci, iarasi trei magi, pleca-vor dupa-o stea
si vei cunoaste Christul ce naste-n Sinea Ta.
Q.E.D.
Mai departe este dincolo de obosealĂŁ.
Bãtrâneþea - aceleaºi date fãrã parametri.
Tratãm bãtrâneþea cu moartea. Copiem pentru a nu jigni prostia.
Mai usor sã suferim decât sã rezolvãm.
* ColecĂľia de Link-uri se gĂŁseste la
http://groups.yahoo.com/group/planeta_painii/links
* * La rubrica "Images" gĂŁseÂşti imagini cu preparate naturale, dar nu saliva pe tastaturĂŁ...
Pentru abonare prin e-mail trimite un mesaj gol pe adresa
planeta_painii-subscribe@yahoogroups.com
LecturĂŁ plĂŁcutĂŁ !
ce mai citeste lumea
IT & Comunicatii
Internetul bate televizorul
Conform unui raport publicat de On-line Publishers Association (Asociatia Editorilor on-line din SUA), 45,6% din persoanele cu varsta intre 18 si 54 de ani apeleaza la Internet si nu la televizor ca prima optiune pentru informare.
Internetul bate televizorul
Conform unui raport publicat de On-line Publishers Association (Asociatia Editorilor on-line din SUA), 45,6% din persoanele cu varsta intre 18 si 54 de ani apeleaza la Internet si nu la televizor ca prima optiune pentru informare.
Ce mananci ,aia esti!
si pentru ca tot se bate toba atat pe aceasta
alimentatie, sa va povestesc ce am auzit intr-o seara,
tragand cu urechea la usa de la o.... CAMARA
bucatele dintr-o camara
se hotarara intr-o seara
sa faca o intrecere,
urmata de-o petrecere
pentru a stabili, vezi bine,
dintre bucate - oare cine?-
este mai gustoasa
si mai aratoasa
si-ar avea intaietate
la gusturi rafinate.
pentru ca fiecare
spunea ca ea are
mai mare cautare
intre felurile de mancare.
se stabilira si jurati
din trei carnati,
care sa cercetaze
si sa analizeze
sa delibereze
si-apoi sa-ncoroneze
in timpul sindrofiei
pe regele bucatariei.
si sa vezi forfoteala
si inghesuiala,
ce se aromara
si se condimentara,
sperand fiecare
la premiul cel mare.
ce mai incolo si-ncoace
prima intra ciorba de potroace.
numai in pas de dans
pe ritm de vals,
toata in zdrente de ou
si cu un mantou
gros de leustean
si maghiran,
cu guler de taitei
si insotita de un ardei
iute, bineinteles
care sa o ajute la mers.
dar un carnat,
mai afumat,
o respinse.
pentru ca se prelinse
peste marginea la oala.
asa ca nu facu nici o scofala,
pentru ca asa ceva nu se cade
atunci cand este vorba de parade.
si apoi,
nu stiu cum se facu,
dar se vazu
ca este si suferina
pentru ca prea era aburinda.
apoi, in doua caserole
veni iahnia de fasole
impanata cu costita afumata,
urmata de o salata
de varza murata.
dar nici aceasta nu reusi,
pentru ca se socoti
ca prepararea ei,
are prea multe faze.
si in plus,
mai produce si gaze.
veni apoi, pasind maiestuos
aristocrata salata de boeuf,
garnisita cu multa maioneza
intr-o salatiera obeza.
si, desi parea apetisanta
si era de-o eleganta chiar frapanta,
se admise ca pica greu la ficat
si mai da si durere de cap.
piftia, desi ademenitoare,
se hotara ca e prea mirositoare
si neavenita pentru nasurile fine.
asa ca mai bine,
fara fasoane si fanfaronada
sa treaca mai la coada.
friptura de purcel
intarzie nitel,
ca sa-si aranjeze marul din gura.
dar se facu o adevarata tevatura
cand se vazu ca pe soriciul lucios
sosul era prea gros.
iar pe deasupra,
purcelul copt, era mort.
si apoi defilara
prin intreaga camara
multime de oale si cratiti babane
zeci de platouri si de castroane,
venira sarmalele,
dolofanele,
sarailiile si baclavalele,
iar la sfarsit, incheind pleiada
venira tortul si rulada.
dar, oricat au defilat la parada
n-au mai apucat sa vada
cine a castigat,
pentru ca....... s-au alterat.
inclusiv cei trei carnaciori
judecatori.
doar un mar,
mai rusinos,
uitat undeva pe raftul de jos,
le spuse la toti:
"voi sunteti morti.
asa ca, degeaba ma pizmuiti
este firesc acum sa putreziti
cand sunteti fierti copti si prajiti.
eu, desi mic de statura,
sunt asa de la mama natura
si nici nu-mi doresc altfel sa fiu.
e de ajuns ca sunt viu."
si cu o saritura usoara
se rostogoli iesind din camara,
spunandu-si cu oroare:
"pffuu, nu mai poti trai in asemenea duhoare!
prin urmare,
am invins prin neprezentare,
asa ca, in urma scandalului
eu am ramas regele balului."
si isi puse o coroana
dintr-o banana.
Q.E.D.
am sa va relatez o istorioara inspirata din mediul in care traiasc,
numita: badea ion
badea ion, odata, pe cand era la coasa,
se trase mai la umbra si se-aseza la masa.
isi scoare pita, slana si brisca din chimir
si lua si-o dusca buna de tuica din clondir.
manca cu sarg badia si cu infometare,
iar cand gata merindea,'si-aprinse o tigare.
se-ntinse jos pe iarba si-n fumul ce plutea
zari parca-o naluca jucand 'naintea sa.
parca era un drac si cu o spaima mare
sari in sus de-un cot, saltandu-se-n picioare.
"ptiuu! piei de-aici Satana, si n-ai mai fi sub
soare!"
si iute cu o mana-si facu o cruce mare.
"ba nu sunt eu Satana--'i zise dracul de sus--
imparatul se lupta cu Moise si Isus
eu sunt un soi de drac, mai mic in rang, vezi bine
si ma invart pe-aici, caci sunt creat de tine.
si sa nu crezi ca-s singur, iata si fratii mei
ce i-ai adus pe lume gandindu-te la ei."
"ce spui impielitate? traznite-ar Dumnezeu!
cum v-am adus pe lume? si cum v-am creat eu?
ca-s botezat in Domnul, crestin, evlavios,
si altu-n sat, ca mine nu e de credincios.
eu fac mereu matanii si dau si de pomana
si nu e sarbatoare fara sa cant in strana."
"degeaba, bade ioane, te dezvinovatesti,
tu ne-ai facut.acum, musai sa ne si cresti.
caci noi am luat o forma, atunci cand ne-ai gandit
si aratam intocmai, precum ne-ai zamislit.
iar daca nu ma crezi, iti dovedesc indata
ca suntem fiii tai, iara tu ne esti tata.
uita-te: de exemplu, numele meu e TEAMA
si sunt si cel mai mare; cam cu tine de-o seama
si-mi dai putere-atunci cand prin mine privesti
problemele cu care in viata te-ntalnesti.
iar treaba mea e simpla, doar sa-ti aduc in cale
necazul ce se naste in mintea dumitale.
pentru ca e o vorba - ce-o stii, de buna seama -
ca nimenea nu scapa de ceea ce-i e teama."
"iar eu sunt LACOMIA -ii spuse o dracoaica
ce-avea o gura mare, asa, ca de leoaica -
si nu-s asa batrana, eu sunt mai tinerica,
cam de pe cand si tu ai cam facut burtica.
si tot mancand intruna, cu-un glas ca de soprana
il imbie:" hai bade, mai ia un pic de slana!"
INVIDIA si URA venira-apoi in fata
abia rabdand sa mai faca vreo boroboata.
apoi veni si BOALA, urmat de SARACIE,
TRISTETEA,INDOIALA, alaturi de MANDRIE,
si inca un alai de draci se perindara
fiind cu toti creati de mintea lui usoara.
iar la sfarsit de tot veni un drac aparte
"sa ma prezint - da-mi voie - mie imi spune MOARTE"
si fluturandu-si coasa-ntr-un gest superior
ii spuse :"tot ce-i viu, mie imi e dator.
nimic nu va scapa -fie ca-i om sau fiara -
de ascutisul lamei ce-ascut seara de seara."
se-nfricosa ion, vazand impielitatii
cum se scalambaiau si faceau ca toti dracii.
si nu-i venea sa creada, parca avea vedenii
cum a putut gandi astfel de uratenii.
eei, statu badea-n cumpan, se scarpina in cap
gandind:"oare ce-as face de astia ca sa scap?"
si ii veni in minte o vorba din popor
zicand:"eu v-am facut, eu am sa va omor!"
si cum, de felul lui nu era nataflet,
ba am putea sa spunem ca era chiar istet,
pastra in gand ideea si schimba numai sensul
pana se prinse badea, cam care ar fi mersul.
atunci, in loc de TEAMA, CURAJ isi puse-n gand
si-n loc de INDOIALA, CREDINTA in CUVANT.
si uite-asa, pe rand, cate un drac crapa
ucis fiind de-un inger creat de mintea sa.
iar la sfarsit de tot il lua pe dracul MOARTE
si il scoase din minte, zvarlindu-l hat, departe
zicandu-i :" pariu pun, pe anii tineretii,
ca tot ce este viu, dator e numai vietii.
iar tot ce este viata, nicicand nu va fi mort.
asa ca, piei si tu cu coasa ta cu tot!"
cand termina cu asta, vazand ca insera
gandi ca ar fi timpul, de cosit a gata
dar, nici n-apuca bine gandul de-a fi rostit
cand, ridicandu-si ochii, vazu campul cosit.
atunci, badea ion, puse mana pe coasa
si, surazand cu talc, porni incet spre casa.
Q.E.D.
sa mai facem acum un periplu pentru a vedea sub ce
forma se mai pot prezenta legile din
KYBALION
cand poarta o inlaturi, privind atent spre tine
fiind cu totul gata urechea sa ti-o pleci,
abia atunci, copile, putea-vei sa-ti petreci
cu buzele ce-n taina soptesc Intelepciune
si fii cu luare-aminte la cele ce-ti vor spune
si-ti talmacesc cu ravna, ca tu sa intelegi
ca Universu-acesta e guvernat de Legi
a caror stapanire aduce roade bune.
si TOTUL ESTE SPIRIT. MENTAL E UNIVERSUL.
iti spune prima Lege de unde sa pornesti
si inaintea lumii in care tu traiesti
e-o idee curata care-i creeaza sensul.
apoi, ca-ntr-o oglinda privind, vei recunoaste
ca ceea ce e Sus si Jos sta a se naste
iar de te uiti atent in jur, ramai ca mut.
caci Jos-ul, dupa chipul Sus-ului e facut.
si totul e-n miscare. nimic nu poate sta
caci Spiritul vibreaza. asta e starea sa.
mai iute, sau alene, dupa cum vine cazul
iar asta iti aduce si hazul si necazul.
si totul este dublu. si dulce si amar
dar nu cum e catarul; si-un pic cal si magar.
doi poli,acelasi lucru. si cald e, dar si rece.
precum acelasi ban, ti-arata doua fete.
si-asa precum pendulul ne aminteste iara,
asa totul se scurge 'nauntru sau afara
cat masuram in stanga, si-n dreapta tot la fel
pastrand un ritm ce-arata minutul efemer.
si iarasi vine-o Lege de mare-nsemnatate
in care un efect, din Cauza se scoate.
si-o cauza, de-asemeni, are efectul ei
deci, nici o intamplare nu e de capul ei.
iar ce numim hazarduri, acestea sunt mistere
cu cauze aflate in diferite sfere.
insa un lucru-i musai, sa-l afle chiar si regii:
in Universul asta, nimic nu scapa Legii.
si-n epilog, putea-vei sa afli cercetand,
ca tot ce-i pozitiv in cer si pe pamant
cu negativul vrea sa-si afle 'mpreunare
dezlantuind ascunsa Putere Creatoare.
un Tata este-n toate, ce-aduce-a sa vointa
so Mama ce-mplineste, venind cu-a ei credinta.
afland c-aceste Legi nu sunt simple povesti
sa le aplici in viata, copile, dator esti
uzand Superiorul contra Inferior,
sa mangai Absolutul copile, esti dator.
iar cand le simti in tine ca sfinte incantatii,
fii bun te rog, copile, si-nvata si pe altii.
Q.E.D.
: aforism si pentru ca ion ne bombardeaza intruna cu
minunatele lui aforisme,inspirat de unele dintre ele,
am scris si eu un: AFORISM
mergand odat' cu viata, nu inapoia ei,
fiind insasi Lumina, nu cautarea ei,
facand cu bucurie si-ncredintare schimbul
cand, renuntand la varsta, sa afli insusi Timpul,
necautand pe Tatal, doar acceptand sa vina
sa te inunde-n taina cu calda Lui Lumina,
afland ca esti si ceea ce nu stiai a fi,
minuni, cu fapte bune, voind a-nlocui,
vazand ca, desi pare, nu drumu-i lung, ci scopul
si ca nu esti ce vrei, ci vrand-nevrand esti Totul,
pierzand desarta forma a toate ce-au trecul
simtind ascuns Sublimul numai in continut,
eliminand hotarul ce Spiritul-nchista
nemaivoind sa scapi, ci-a te elibera,
iar cand, sezand la masa , dupa o zi de truda
in loc sa-inalti un rug, voiesti sa-inalti o ruga,
si refuzand ca hrana sa-ti fie un taciune
te rogi sa afli totul chiar despre rugaciune,
mergand voios cu cei ce te ajung din urma
si urmarindu-ti visul, te detasezi de turma,
visand mai mult decat trezirea iti arata
iar de te-opresti, simtind ca obosesti indata,
gasind ca n-ai ce pierde, stiind ce-ai de pierdut
vazand ca Adevarul-i si dupa, si-n trecut,
doar folosind pe tine, nimic alt folosind
si numai ce poti da, doar aceea cerand,
intelegand Iubirea ce-n ceruri o culegi
si ne mai confundand-o cu ceea ce-ntelegi,
iar cand renunti la moarte, ca la un fapt banal
punand mai presus Legea, scapand de ilegal,
atunci, iarasi trei magi, pleca-vor dupa-o stea
si vei cunoaste Christul ce naste-n Sinea Ta.
Q.E.D.
Mai departe este dincolo de obosealĂŁ.
Bãtrâneþea - aceleaºi date fãrã parametri.
Tratãm bãtrâneþea cu moartea. Copiem pentru a nu jigni prostia.
Mai usor sã suferim decât sã rezolvãm.
* ColecĂľia de Link-uri se gĂŁseste la
http://groups.yahoo.com/group/planeta_painii/links
* * La rubrica "Images" gĂŁseÂşti imagini cu preparate naturale, dar nu saliva pe tastaturĂŁ...
Pentru abonare prin e-mail trimite un mesaj gol pe adresa
planeta_painii-subscribe@yahoogroups.com
LecturĂŁ plĂŁcutĂŁ !
alimentatie, sa va povestesc ce am auzit intr-o seara,
tragand cu urechea la usa de la o.... CAMARA
bucatele dintr-o camara
se hotarara intr-o seara
sa faca o intrecere,
urmata de-o petrecere
pentru a stabili, vezi bine,
dintre bucate - oare cine?-
este mai gustoasa
si mai aratoasa
si-ar avea intaietate
la gusturi rafinate.
pentru ca fiecare
spunea ca ea are
mai mare cautare
intre felurile de mancare.
se stabilira si jurati
din trei carnati,
care sa cercetaze
si sa analizeze
sa delibereze
si-apoi sa-ncoroneze
in timpul sindrofiei
pe regele bucatariei.
si sa vezi forfoteala
si inghesuiala,
ce se aromara
si se condimentara,
sperand fiecare
la premiul cel mare.
ce mai incolo si-ncoace
prima intra ciorba de potroace.
numai in pas de dans
pe ritm de vals,
toata in zdrente de ou
si cu un mantou
gros de leustean
si maghiran,
cu guler de taitei
si insotita de un ardei
iute, bineinteles
care sa o ajute la mers.
dar un carnat,
mai afumat,
o respinse.
pentru ca se prelinse
peste marginea la oala.
asa ca nu facu nici o scofala,
pentru ca asa ceva nu se cade
atunci cand este vorba de parade.
si apoi,
nu stiu cum se facu,
dar se vazu
ca este si suferina
pentru ca prea era aburinda.
apoi, in doua caserole
veni iahnia de fasole
impanata cu costita afumata,
urmata de o salata
de varza murata.
dar nici aceasta nu reusi,
pentru ca se socoti
ca prepararea ei,
are prea multe faze.
si in plus,
mai produce si gaze.
veni apoi, pasind maiestuos
aristocrata salata de boeuf,
garnisita cu multa maioneza
intr-o salatiera obeza.
si, desi parea apetisanta
si era de-o eleganta chiar frapanta,
se admise ca pica greu la ficat
si mai da si durere de cap.
piftia, desi ademenitoare,
se hotara ca e prea mirositoare
si neavenita pentru nasurile fine.
asa ca mai bine,
fara fasoane si fanfaronada
sa treaca mai la coada.
friptura de purcel
intarzie nitel,
ca sa-si aranjeze marul din gura.
dar se facu o adevarata tevatura
cand se vazu ca pe soriciul lucios
sosul era prea gros.
iar pe deasupra,
purcelul copt, era mort.
si apoi defilara
prin intreaga camara
multime de oale si cratiti babane
zeci de platouri si de castroane,
venira sarmalele,
dolofanele,
sarailiile si baclavalele,
iar la sfarsit, incheind pleiada
venira tortul si rulada.
dar, oricat au defilat la parada
n-au mai apucat sa vada
cine a castigat,
pentru ca....... s-au alterat.
inclusiv cei trei carnaciori
judecatori.
doar un mar,
mai rusinos,
uitat undeva pe raftul de jos,
le spuse la toti:
"voi sunteti morti.
asa ca, degeaba ma pizmuiti
este firesc acum sa putreziti
cand sunteti fierti copti si prajiti.
eu, desi mic de statura,
sunt asa de la mama natura
si nici nu-mi doresc altfel sa fiu.
e de ajuns ca sunt viu."
si cu o saritura usoara
se rostogoli iesind din camara,
spunandu-si cu oroare:
"pffuu, nu mai poti trai in asemenea duhoare!
prin urmare,
am invins prin neprezentare,
asa ca, in urma scandalului
eu am ramas regele balului."
si isi puse o coroana
dintr-o banana.
Q.E.D.
am sa va relatez o istorioara inspirata din mediul in care traiasc,
numita: badea ion
badea ion, odata, pe cand era la coasa,
se trase mai la umbra si se-aseza la masa.
isi scoare pita, slana si brisca din chimir
si lua si-o dusca buna de tuica din clondir.
manca cu sarg badia si cu infometare,
iar cand gata merindea,'si-aprinse o tigare.
se-ntinse jos pe iarba si-n fumul ce plutea
zari parca-o naluca jucand 'naintea sa.
parca era un drac si cu o spaima mare
sari in sus de-un cot, saltandu-se-n picioare.
"ptiuu! piei de-aici Satana, si n-ai mai fi sub
soare!"
si iute cu o mana-si facu o cruce mare.
"ba nu sunt eu Satana--'i zise dracul de sus--
imparatul se lupta cu Moise si Isus
eu sunt un soi de drac, mai mic in rang, vezi bine
si ma invart pe-aici, caci sunt creat de tine.
si sa nu crezi ca-s singur, iata si fratii mei
ce i-ai adus pe lume gandindu-te la ei."
"ce spui impielitate? traznite-ar Dumnezeu!
cum v-am adus pe lume? si cum v-am creat eu?
ca-s botezat in Domnul, crestin, evlavios,
si altu-n sat, ca mine nu e de credincios.
eu fac mereu matanii si dau si de pomana
si nu e sarbatoare fara sa cant in strana."
"degeaba, bade ioane, te dezvinovatesti,
tu ne-ai facut.acum, musai sa ne si cresti.
caci noi am luat o forma, atunci cand ne-ai gandit
si aratam intocmai, precum ne-ai zamislit.
iar daca nu ma crezi, iti dovedesc indata
ca suntem fiii tai, iara tu ne esti tata.
uita-te: de exemplu, numele meu e TEAMA
si sunt si cel mai mare; cam cu tine de-o seama
si-mi dai putere-atunci cand prin mine privesti
problemele cu care in viata te-ntalnesti.
iar treaba mea e simpla, doar sa-ti aduc in cale
necazul ce se naste in mintea dumitale.
pentru ca e o vorba - ce-o stii, de buna seama -
ca nimenea nu scapa de ceea ce-i e teama."
"iar eu sunt LACOMIA -ii spuse o dracoaica
ce-avea o gura mare, asa, ca de leoaica -
si nu-s asa batrana, eu sunt mai tinerica,
cam de pe cand si tu ai cam facut burtica.
si tot mancand intruna, cu-un glas ca de soprana
il imbie:" hai bade, mai ia un pic de slana!"
INVIDIA si URA venira-apoi in fata
abia rabdand sa mai faca vreo boroboata.
apoi veni si BOALA, urmat de SARACIE,
TRISTETEA,INDOIALA, alaturi de MANDRIE,
si inca un alai de draci se perindara
fiind cu toti creati de mintea lui usoara.
iar la sfarsit de tot veni un drac aparte
"sa ma prezint - da-mi voie - mie imi spune MOARTE"
si fluturandu-si coasa-ntr-un gest superior
ii spuse :"tot ce-i viu, mie imi e dator.
nimic nu va scapa -fie ca-i om sau fiara -
de ascutisul lamei ce-ascut seara de seara."
se-nfricosa ion, vazand impielitatii
cum se scalambaiau si faceau ca toti dracii.
si nu-i venea sa creada, parca avea vedenii
cum a putut gandi astfel de uratenii.
eei, statu badea-n cumpan, se scarpina in cap
gandind:"oare ce-as face de astia ca sa scap?"
si ii veni in minte o vorba din popor
zicand:"eu v-am facut, eu am sa va omor!"
si cum, de felul lui nu era nataflet,
ba am putea sa spunem ca era chiar istet,
pastra in gand ideea si schimba numai sensul
pana se prinse badea, cam care ar fi mersul.
atunci, in loc de TEAMA, CURAJ isi puse-n gand
si-n loc de INDOIALA, CREDINTA in CUVANT.
si uite-asa, pe rand, cate un drac crapa
ucis fiind de-un inger creat de mintea sa.
iar la sfarsit de tot il lua pe dracul MOARTE
si il scoase din minte, zvarlindu-l hat, departe
zicandu-i :" pariu pun, pe anii tineretii,
ca tot ce este viu, dator e numai vietii.
iar tot ce este viata, nicicand nu va fi mort.
asa ca, piei si tu cu coasa ta cu tot!"
cand termina cu asta, vazand ca insera
gandi ca ar fi timpul, de cosit a gata
dar, nici n-apuca bine gandul de-a fi rostit
cand, ridicandu-si ochii, vazu campul cosit.
atunci, badea ion, puse mana pe coasa
si, surazand cu talc, porni incet spre casa.
Q.E.D.
sa mai facem acum un periplu pentru a vedea sub ce
forma se mai pot prezenta legile din
KYBALION
cand poarta o inlaturi, privind atent spre tine
fiind cu totul gata urechea sa ti-o pleci,
abia atunci, copile, putea-vei sa-ti petreci
cu buzele ce-n taina soptesc Intelepciune
si fii cu luare-aminte la cele ce-ti vor spune
si-ti talmacesc cu ravna, ca tu sa intelegi
ca Universu-acesta e guvernat de Legi
a caror stapanire aduce roade bune.
si TOTUL ESTE SPIRIT. MENTAL E UNIVERSUL.
iti spune prima Lege de unde sa pornesti
si inaintea lumii in care tu traiesti
e-o idee curata care-i creeaza sensul.
apoi, ca-ntr-o oglinda privind, vei recunoaste
ca ceea ce e Sus si Jos sta a se naste
iar de te uiti atent in jur, ramai ca mut.
caci Jos-ul, dupa chipul Sus-ului e facut.
si totul e-n miscare. nimic nu poate sta
caci Spiritul vibreaza. asta e starea sa.
mai iute, sau alene, dupa cum vine cazul
iar asta iti aduce si hazul si necazul.
si totul este dublu. si dulce si amar
dar nu cum e catarul; si-un pic cal si magar.
doi poli,acelasi lucru. si cald e, dar si rece.
precum acelasi ban, ti-arata doua fete.
si-asa precum pendulul ne aminteste iara,
asa totul se scurge 'nauntru sau afara
cat masuram in stanga, si-n dreapta tot la fel
pastrand un ritm ce-arata minutul efemer.
si iarasi vine-o Lege de mare-nsemnatate
in care un efect, din Cauza se scoate.
si-o cauza, de-asemeni, are efectul ei
deci, nici o intamplare nu e de capul ei.
iar ce numim hazarduri, acestea sunt mistere
cu cauze aflate in diferite sfere.
insa un lucru-i musai, sa-l afle chiar si regii:
in Universul asta, nimic nu scapa Legii.
si-n epilog, putea-vei sa afli cercetand,
ca tot ce-i pozitiv in cer si pe pamant
cu negativul vrea sa-si afle 'mpreunare
dezlantuind ascunsa Putere Creatoare.
un Tata este-n toate, ce-aduce-a sa vointa
so Mama ce-mplineste, venind cu-a ei credinta.
afland c-aceste Legi nu sunt simple povesti
sa le aplici in viata, copile, dator esti
uzand Superiorul contra Inferior,
sa mangai Absolutul copile, esti dator.
iar cand le simti in tine ca sfinte incantatii,
fii bun te rog, copile, si-nvata si pe altii.
Q.E.D.
: aforism si pentru ca ion ne bombardeaza intruna cu
minunatele lui aforisme,inspirat de unele dintre ele,
am scris si eu un: AFORISM
mergand odat' cu viata, nu inapoia ei,
fiind insasi Lumina, nu cautarea ei,
facand cu bucurie si-ncredintare schimbul
cand, renuntand la varsta, sa afli insusi Timpul,
necautand pe Tatal, doar acceptand sa vina
sa te inunde-n taina cu calda Lui Lumina,
afland ca esti si ceea ce nu stiai a fi,
minuni, cu fapte bune, voind a-nlocui,
vazand ca, desi pare, nu drumu-i lung, ci scopul
si ca nu esti ce vrei, ci vrand-nevrand esti Totul,
pierzand desarta forma a toate ce-au trecul
simtind ascuns Sublimul numai in continut,
eliminand hotarul ce Spiritul-nchista
nemaivoind sa scapi, ci-a te elibera,
iar cand, sezand la masa , dupa o zi de truda
in loc sa-inalti un rug, voiesti sa-inalti o ruga,
si refuzand ca hrana sa-ti fie un taciune
te rogi sa afli totul chiar despre rugaciune,
mergand voios cu cei ce te ajung din urma
si urmarindu-ti visul, te detasezi de turma,
visand mai mult decat trezirea iti arata
iar de te-opresti, simtind ca obosesti indata,
gasind ca n-ai ce pierde, stiind ce-ai de pierdut
vazand ca Adevarul-i si dupa, si-n trecut,
doar folosind pe tine, nimic alt folosind
si numai ce poti da, doar aceea cerand,
intelegand Iubirea ce-n ceruri o culegi
si ne mai confundand-o cu ceea ce-ntelegi,
iar cand renunti la moarte, ca la un fapt banal
punand mai presus Legea, scapand de ilegal,
atunci, iarasi trei magi, pleca-vor dupa-o stea
si vei cunoaste Christul ce naste-n Sinea Ta.
Q.E.D.
Mai departe este dincolo de obosealĂŁ.
Bãtrâneþea - aceleaºi date fãrã parametri.
Tratãm bãtrâneþea cu moartea. Copiem pentru a nu jigni prostia.
Mai usor sã suferim decât sã rezolvãm.
* ColecĂľia de Link-uri se gĂŁseste la
http://groups.yahoo.com/group/planeta_painii/links
* * La rubrica "Images" gĂŁseÂşti imagini cu preparate naturale, dar nu saliva pe tastaturĂŁ...
Pentru abonare prin e-mail trimite un mesaj gol pe adresa
planeta_painii-subscribe@yahoogroups.com
LecturĂŁ plĂŁcutĂŁ !
ce mai citeste lumea
IT & Comunicatii
Internetul bate televizorul
Conform unui raport publicat de On-line Publishers Association (Asociatia Editorilor on-line din SUA), 45,6% din persoanele cu varsta intre 18 si 54 de ani apeleaza la Internet si nu la televizor ca prima optiune pentru informare.
Internetul bate televizorul
Conform unui raport publicat de On-line Publishers Association (Asociatia Editorilor on-line din SUA), 45,6% din persoanele cu varsta intre 18 si 54 de ani apeleaza la Internet si nu la televizor ca prima optiune pentru informare.
Ce mananci ,aia esti!
si pentru ca tot se bate toba atat pe aceasta
alimentatie, sa va povestesc ce am auzit intr-o seara,
tragand cu urechea la usa de la o.... CAMARA
bucatele dintr-o camara
se hotarara intr-o seara
sa faca o intrecere,
urmata de-o petrecere
pentru a stabili, vezi bine,
dintre bucate - oare cine?-
este mai gustoasa
si mai aratoasa
si-ar avea intaietate
la gusturi rafinate.
pentru ca fiecare
spunea ca ea are
mai mare cautare
intre felurile de mancare.
se stabilira si jurati
din trei carnati,
care sa cercetaze
si sa analizeze
sa delibereze
si-apoi sa-ncoroneze
in timpul sindrofiei
pe regele bucatariei.
si sa vezi forfoteala
si inghesuiala,
ce se aromara
si se condimentara,
sperand fiecare
la premiul cel mare.
ce mai incolo si-ncoace
prima intra ciorba de potroace.
numai in pas de dans
pe ritm de vals,
toata in zdrente de ou
si cu un mantou
gros de leustean
si maghiran,
cu guler de taitei
si insotita de un ardei
iute, bineinteles
care sa o ajute la mers.
dar un carnat,
mai afumat,
o respinse.
pentru ca se prelinse
peste marginea la oala.
asa ca nu facu nici o scofala,
pentru ca asa ceva nu se cade
atunci cand este vorba de parade.
si apoi,
nu stiu cum se facu,
dar se vazu
ca este si suferina
pentru ca prea era aburinda.
apoi, in doua caserole
veni iahnia de fasole
impanata cu costita afumata,
urmata de o salata
de varza murata.
dar nici aceasta nu reusi,
pentru ca se socoti
ca prepararea ei,
are prea multe faze.
si in plus,
mai produce si gaze.
veni apoi, pasind maiestuos
aristocrata salata de boeuf,
garnisita cu multa maioneza
intr-o salatiera obeza.
si, desi parea apetisanta
si era de-o eleganta chiar frapanta,
se admise ca pica greu la ficat
si mai da si durere de cap.
piftia, desi ademenitoare,
se hotara ca e prea mirositoare
si neavenita pentru nasurile fine.
asa ca mai bine,
fara fasoane si fanfaronada
sa treaca mai la coada.
friptura de purcel
intarzie nitel,
ca sa-si aranjeze marul din gura.
dar se facu o adevarata tevatura
cand se vazu ca pe soriciul lucios
sosul era prea gros.
iar pe deasupra,
purcelul copt, era mort.
si apoi defilara
prin intreaga camara
multime de oale si cratiti babane
zeci de platouri si de castroane,
venira sarmalele,
dolofanele,
sarailiile si baclavalele,
iar la sfarsit, incheind pleiada
venira tortul si rulada.
dar, oricat au defilat la parada
n-au mai apucat sa vada
cine a castigat,
pentru ca....... s-au alterat.
inclusiv cei trei carnaciori
judecatori.
doar un mar,
mai rusinos,
uitat undeva pe raftul de jos,
le spuse la toti:
"voi sunteti morti.
asa ca, degeaba ma pizmuiti
este firesc acum sa putreziti
cand sunteti fierti copti si prajiti.
eu, desi mic de statura,
sunt asa de la mama natura
si nici nu-mi doresc altfel sa fiu.
e de ajuns ca sunt viu."
si cu o saritura usoara
se rostogoli iesind din camara,
spunandu-si cu oroare:
"pffuu, nu mai poti trai in asemenea duhoare!
prin urmare,
am invins prin neprezentare,
asa ca, in urma scandalului
eu am ramas regele balului."
si isi puse o coroana
dintr-o banana.
Q.E.D.
am sa va relatez o istorioara inspirata din mediul in care traiasc,
numita: badea ion
badea ion, odata, pe cand era la coasa,
se trase mai la umbra si se-aseza la masa.
isi scoare pita, slana si brisca din chimir
si lua si-o dusca buna de tuica din clondir.
manca cu sarg badia si cu infometare,
iar cand gata merindea,'si-aprinse o tigare.
se-ntinse jos pe iarba si-n fumul ce plutea
zari parca-o naluca jucand 'naintea sa.
parca era un drac si cu o spaima mare
sari in sus de-un cot, saltandu-se-n picioare.
"ptiuu! piei de-aici Satana, si n-ai mai fi sub
soare!"
si iute cu o mana-si facu o cruce mare.
"ba nu sunt eu Satana--'i zise dracul de sus--
imparatul se lupta cu Moise si Isus
eu sunt un soi de drac, mai mic in rang, vezi bine
si ma invart pe-aici, caci sunt creat de tine.
si sa nu crezi ca-s singur, iata si fratii mei
ce i-ai adus pe lume gandindu-te la ei."
"ce spui impielitate? traznite-ar Dumnezeu!
cum v-am adus pe lume? si cum v-am creat eu?
ca-s botezat in Domnul, crestin, evlavios,
si altu-n sat, ca mine nu e de credincios.
eu fac mereu matanii si dau si de pomana
si nu e sarbatoare fara sa cant in strana."
"degeaba, bade ioane, te dezvinovatesti,
tu ne-ai facut.acum, musai sa ne si cresti.
caci noi am luat o forma, atunci cand ne-ai gandit
si aratam intocmai, precum ne-ai zamislit.
iar daca nu ma crezi, iti dovedesc indata
ca suntem fiii tai, iara tu ne esti tata.
uita-te: de exemplu, numele meu e TEAMA
si sunt si cel mai mare; cam cu tine de-o seama
si-mi dai putere-atunci cand prin mine privesti
problemele cu care in viata te-ntalnesti.
iar treaba mea e simpla, doar sa-ti aduc in cale
necazul ce se naste in mintea dumitale.
pentru ca e o vorba - ce-o stii, de buna seama -
ca nimenea nu scapa de ceea ce-i e teama."
"iar eu sunt LACOMIA -ii spuse o dracoaica
ce-avea o gura mare, asa, ca de leoaica -
si nu-s asa batrana, eu sunt mai tinerica,
cam de pe cand si tu ai cam facut burtica.
si tot mancand intruna, cu-un glas ca de soprana
il imbie:" hai bade, mai ia un pic de slana!"
INVIDIA si URA venira-apoi in fata
abia rabdand sa mai faca vreo boroboata.
apoi veni si BOALA, urmat de SARACIE,
TRISTETEA,INDOIALA, alaturi de MANDRIE,
si inca un alai de draci se perindara
fiind cu toti creati de mintea lui usoara.
iar la sfarsit de tot veni un drac aparte
"sa ma prezint - da-mi voie - mie imi spune MOARTE"
si fluturandu-si coasa-ntr-un gest superior
ii spuse :"tot ce-i viu, mie imi e dator.
nimic nu va scapa -fie ca-i om sau fiara -
de ascutisul lamei ce-ascut seara de seara."
se-nfricosa ion, vazand impielitatii
cum se scalambaiau si faceau ca toti dracii.
si nu-i venea sa creada, parca avea vedenii
cum a putut gandi astfel de uratenii.
eei, statu badea-n cumpan, se scarpina in cap
gandind:"oare ce-as face de astia ca sa scap?"
si ii veni in minte o vorba din popor
zicand:"eu v-am facut, eu am sa va omor!"
si cum, de felul lui nu era nataflet,
ba am putea sa spunem ca era chiar istet,
pastra in gand ideea si schimba numai sensul
pana se prinse badea, cam care ar fi mersul.
atunci, in loc de TEAMA, CURAJ isi puse-n gand
si-n loc de INDOIALA, CREDINTA in CUVANT.
si uite-asa, pe rand, cate un drac crapa
ucis fiind de-un inger creat de mintea sa.
iar la sfarsit de tot il lua pe dracul MOARTE
si il scoase din minte, zvarlindu-l hat, departe
zicandu-i :" pariu pun, pe anii tineretii,
ca tot ce este viu, dator e numai vietii.
iar tot ce este viata, nicicand nu va fi mort.
asa ca, piei si tu cu coasa ta cu tot!"
cand termina cu asta, vazand ca insera
gandi ca ar fi timpul, de cosit a gata
dar, nici n-apuca bine gandul de-a fi rostit
cand, ridicandu-si ochii, vazu campul cosit.
atunci, badea ion, puse mana pe coasa
si, surazand cu talc, porni incet spre casa.
Q.E.D.
sa mai facem acum un periplu pentru a vedea sub ce
forma se mai pot prezenta legile din
KYBALION
cand poarta o inlaturi, privind atent spre tine
fiind cu totul gata urechea sa ti-o pleci,
abia atunci, copile, putea-vei sa-ti petreci
cu buzele ce-n taina soptesc Intelepciune
si fii cu luare-aminte la cele ce-ti vor spune
si-ti talmacesc cu ravna, ca tu sa intelegi
ca Universu-acesta e guvernat de Legi
a caror stapanire aduce roade bune.
si TOTUL ESTE SPIRIT. MENTAL E UNIVERSUL.
iti spune prima Lege de unde sa pornesti
si inaintea lumii in care tu traiesti
e-o idee curata care-i creeaza sensul.
apoi, ca-ntr-o oglinda privind, vei recunoaste
ca ceea ce e Sus si Jos sta a se naste
iar de te uiti atent in jur, ramai ca mut.
caci Jos-ul, dupa chipul Sus-ului e facut.
si totul e-n miscare. nimic nu poate sta
caci Spiritul vibreaza. asta e starea sa.
mai iute, sau alene, dupa cum vine cazul
iar asta iti aduce si hazul si necazul.
si totul este dublu. si dulce si amar
dar nu cum e catarul; si-un pic cal si magar.
doi poli,acelasi lucru. si cald e, dar si rece.
precum acelasi ban, ti-arata doua fete.
si-asa precum pendulul ne aminteste iara,
asa totul se scurge 'nauntru sau afara
cat masuram in stanga, si-n dreapta tot la fel
pastrand un ritm ce-arata minutul efemer.
si iarasi vine-o Lege de mare-nsemnatate
in care un efect, din Cauza se scoate.
si-o cauza, de-asemeni, are efectul ei
deci, nici o intamplare nu e de capul ei.
iar ce numim hazarduri, acestea sunt mistere
cu cauze aflate in diferite sfere.
insa un lucru-i musai, sa-l afle chiar si regii:
in Universul asta, nimic nu scapa Legii.
si-n epilog, putea-vei sa afli cercetand,
ca tot ce-i pozitiv in cer si pe pamant
cu negativul vrea sa-si afle 'mpreunare
dezlantuind ascunsa Putere Creatoare.
un Tata este-n toate, ce-aduce-a sa vointa
so Mama ce-mplineste, venind cu-a ei credinta.
afland c-aceste Legi nu sunt simple povesti
sa le aplici in viata, copile, dator esti
uzand Superiorul contra Inferior,
sa mangai Absolutul copile, esti dator.
iar cand le simti in tine ca sfinte incantatii,
fii bun te rog, copile, si-nvata si pe altii.
Q.E.D.
: aforism si pentru ca ion ne bombardeaza intruna cu
minunatele lui aforisme,inspirat de unele dintre ele,
am scris si eu un: AFORISM
mergand odat' cu viata, nu inapoia ei,
fiind insasi Lumina, nu cautarea ei,
facand cu bucurie si-ncredintare schimbul
cand, renuntand la varsta, sa afli insusi Timpul,
necautand pe Tatal, doar acceptand sa vina
sa te inunde-n taina cu calda Lui Lumina,
afland ca esti si ceea ce nu stiai a fi,
minuni, cu fapte bune, voind a-nlocui,
vazand ca, desi pare, nu drumu-i lung, ci scopul
si ca nu esti ce vrei, ci vrand-nevrand esti Totul,
pierzand desarta forma a toate ce-au trecul
simtind ascuns Sublimul numai in continut,
eliminand hotarul ce Spiritul-nchista
nemaivoind sa scapi, ci-a te elibera,
iar cand, sezand la masa , dupa o zi de truda
in loc sa-inalti un rug, voiesti sa-inalti o ruga,
si refuzand ca hrana sa-ti fie un taciune
te rogi sa afli totul chiar despre rugaciune,
mergand voios cu cei ce te ajung din urma
si urmarindu-ti visul, te detasezi de turma,
visand mai mult decat trezirea iti arata
iar de te-opresti, simtind ca obosesti indata,
gasind ca n-ai ce pierde, stiind ce-ai de pierdut
vazand ca Adevarul-i si dupa, si-n trecut,
doar folosind pe tine, nimic alt folosind
si numai ce poti da, doar aceea cerand,
intelegand Iubirea ce-n ceruri o culegi
si ne mai confundand-o cu ceea ce-ntelegi,
iar cand renunti la moarte, ca la un fapt banal
punand mai presus Legea, scapand de ilegal,
atunci, iarasi trei magi, pleca-vor dupa-o stea
si vei cunoaste Christul ce naste-n Sinea Ta.
Q.E.D.
Mai departe este dincolo de obosealĂŁ.
Bãtrâneþea - aceleaºi date fãrã parametri.
Tratãm bãtrâneþea cu moartea. Copiem pentru a nu jigni prostia.
Mai usor sã suferim decât sã rezolvãm.
* ColecĂľia de Link-uri se gĂŁseste la
http://groups.yahoo.com/group/planeta_painii/links
* * La rubrica "Images" gĂŁseÂşti imagini cu preparate naturale, dar nu saliva pe tastaturĂŁ...
Pentru abonare prin e-mail trimite un mesaj gol pe adresa
planeta_painii-subscribe@yahoogroups.com
LecturĂŁ plĂŁcutĂŁ !
alimentatie, sa va povestesc ce am auzit intr-o seara,
tragand cu urechea la usa de la o.... CAMARA
bucatele dintr-o camara
se hotarara intr-o seara
sa faca o intrecere,
urmata de-o petrecere
pentru a stabili, vezi bine,
dintre bucate - oare cine?-
este mai gustoasa
si mai aratoasa
si-ar avea intaietate
la gusturi rafinate.
pentru ca fiecare
spunea ca ea are
mai mare cautare
intre felurile de mancare.
se stabilira si jurati
din trei carnati,
care sa cercetaze
si sa analizeze
sa delibereze
si-apoi sa-ncoroneze
in timpul sindrofiei
pe regele bucatariei.
si sa vezi forfoteala
si inghesuiala,
ce se aromara
si se condimentara,
sperand fiecare
la premiul cel mare.
ce mai incolo si-ncoace
prima intra ciorba de potroace.
numai in pas de dans
pe ritm de vals,
toata in zdrente de ou
si cu un mantou
gros de leustean
si maghiran,
cu guler de taitei
si insotita de un ardei
iute, bineinteles
care sa o ajute la mers.
dar un carnat,
mai afumat,
o respinse.
pentru ca se prelinse
peste marginea la oala.
asa ca nu facu nici o scofala,
pentru ca asa ceva nu se cade
atunci cand este vorba de parade.
si apoi,
nu stiu cum se facu,
dar se vazu
ca este si suferina
pentru ca prea era aburinda.
apoi, in doua caserole
veni iahnia de fasole
impanata cu costita afumata,
urmata de o salata
de varza murata.
dar nici aceasta nu reusi,
pentru ca se socoti
ca prepararea ei,
are prea multe faze.
si in plus,
mai produce si gaze.
veni apoi, pasind maiestuos
aristocrata salata de boeuf,
garnisita cu multa maioneza
intr-o salatiera obeza.
si, desi parea apetisanta
si era de-o eleganta chiar frapanta,
se admise ca pica greu la ficat
si mai da si durere de cap.
piftia, desi ademenitoare,
se hotara ca e prea mirositoare
si neavenita pentru nasurile fine.
asa ca mai bine,
fara fasoane si fanfaronada
sa treaca mai la coada.
friptura de purcel
intarzie nitel,
ca sa-si aranjeze marul din gura.
dar se facu o adevarata tevatura
cand se vazu ca pe soriciul lucios
sosul era prea gros.
iar pe deasupra,
purcelul copt, era mort.
si apoi defilara
prin intreaga camara
multime de oale si cratiti babane
zeci de platouri si de castroane,
venira sarmalele,
dolofanele,
sarailiile si baclavalele,
iar la sfarsit, incheind pleiada
venira tortul si rulada.
dar, oricat au defilat la parada
n-au mai apucat sa vada
cine a castigat,
pentru ca....... s-au alterat.
inclusiv cei trei carnaciori
judecatori.
doar un mar,
mai rusinos,
uitat undeva pe raftul de jos,
le spuse la toti:
"voi sunteti morti.
asa ca, degeaba ma pizmuiti
este firesc acum sa putreziti
cand sunteti fierti copti si prajiti.
eu, desi mic de statura,
sunt asa de la mama natura
si nici nu-mi doresc altfel sa fiu.
e de ajuns ca sunt viu."
si cu o saritura usoara
se rostogoli iesind din camara,
spunandu-si cu oroare:
"pffuu, nu mai poti trai in asemenea duhoare!
prin urmare,
am invins prin neprezentare,
asa ca, in urma scandalului
eu am ramas regele balului."
si isi puse o coroana
dintr-o banana.
Q.E.D.
am sa va relatez o istorioara inspirata din mediul in care traiasc,
numita: badea ion
badea ion, odata, pe cand era la coasa,
se trase mai la umbra si se-aseza la masa.
isi scoare pita, slana si brisca din chimir
si lua si-o dusca buna de tuica din clondir.
manca cu sarg badia si cu infometare,
iar cand gata merindea,'si-aprinse o tigare.
se-ntinse jos pe iarba si-n fumul ce plutea
zari parca-o naluca jucand 'naintea sa.
parca era un drac si cu o spaima mare
sari in sus de-un cot, saltandu-se-n picioare.
"ptiuu! piei de-aici Satana, si n-ai mai fi sub
soare!"
si iute cu o mana-si facu o cruce mare.
"ba nu sunt eu Satana--'i zise dracul de sus--
imparatul se lupta cu Moise si Isus
eu sunt un soi de drac, mai mic in rang, vezi bine
si ma invart pe-aici, caci sunt creat de tine.
si sa nu crezi ca-s singur, iata si fratii mei
ce i-ai adus pe lume gandindu-te la ei."
"ce spui impielitate? traznite-ar Dumnezeu!
cum v-am adus pe lume? si cum v-am creat eu?
ca-s botezat in Domnul, crestin, evlavios,
si altu-n sat, ca mine nu e de credincios.
eu fac mereu matanii si dau si de pomana
si nu e sarbatoare fara sa cant in strana."
"degeaba, bade ioane, te dezvinovatesti,
tu ne-ai facut.acum, musai sa ne si cresti.
caci noi am luat o forma, atunci cand ne-ai gandit
si aratam intocmai, precum ne-ai zamislit.
iar daca nu ma crezi, iti dovedesc indata
ca suntem fiii tai, iara tu ne esti tata.
uita-te: de exemplu, numele meu e TEAMA
si sunt si cel mai mare; cam cu tine de-o seama
si-mi dai putere-atunci cand prin mine privesti
problemele cu care in viata te-ntalnesti.
iar treaba mea e simpla, doar sa-ti aduc in cale
necazul ce se naste in mintea dumitale.
pentru ca e o vorba - ce-o stii, de buna seama -
ca nimenea nu scapa de ceea ce-i e teama."
"iar eu sunt LACOMIA -ii spuse o dracoaica
ce-avea o gura mare, asa, ca de leoaica -
si nu-s asa batrana, eu sunt mai tinerica,
cam de pe cand si tu ai cam facut burtica.
si tot mancand intruna, cu-un glas ca de soprana
il imbie:" hai bade, mai ia un pic de slana!"
INVIDIA si URA venira-apoi in fata
abia rabdand sa mai faca vreo boroboata.
apoi veni si BOALA, urmat de SARACIE,
TRISTETEA,INDOIALA, alaturi de MANDRIE,
si inca un alai de draci se perindara
fiind cu toti creati de mintea lui usoara.
iar la sfarsit de tot veni un drac aparte
"sa ma prezint - da-mi voie - mie imi spune MOARTE"
si fluturandu-si coasa-ntr-un gest superior
ii spuse :"tot ce-i viu, mie imi e dator.
nimic nu va scapa -fie ca-i om sau fiara -
de ascutisul lamei ce-ascut seara de seara."
se-nfricosa ion, vazand impielitatii
cum se scalambaiau si faceau ca toti dracii.
si nu-i venea sa creada, parca avea vedenii
cum a putut gandi astfel de uratenii.
eei, statu badea-n cumpan, se scarpina in cap
gandind:"oare ce-as face de astia ca sa scap?"
si ii veni in minte o vorba din popor
zicand:"eu v-am facut, eu am sa va omor!"
si cum, de felul lui nu era nataflet,
ba am putea sa spunem ca era chiar istet,
pastra in gand ideea si schimba numai sensul
pana se prinse badea, cam care ar fi mersul.
atunci, in loc de TEAMA, CURAJ isi puse-n gand
si-n loc de INDOIALA, CREDINTA in CUVANT.
si uite-asa, pe rand, cate un drac crapa
ucis fiind de-un inger creat de mintea sa.
iar la sfarsit de tot il lua pe dracul MOARTE
si il scoase din minte, zvarlindu-l hat, departe
zicandu-i :" pariu pun, pe anii tineretii,
ca tot ce este viu, dator e numai vietii.
iar tot ce este viata, nicicand nu va fi mort.
asa ca, piei si tu cu coasa ta cu tot!"
cand termina cu asta, vazand ca insera
gandi ca ar fi timpul, de cosit a gata
dar, nici n-apuca bine gandul de-a fi rostit
cand, ridicandu-si ochii, vazu campul cosit.
atunci, badea ion, puse mana pe coasa
si, surazand cu talc, porni incet spre casa.
Q.E.D.
sa mai facem acum un periplu pentru a vedea sub ce
forma se mai pot prezenta legile din
KYBALION
cand poarta o inlaturi, privind atent spre tine
fiind cu totul gata urechea sa ti-o pleci,
abia atunci, copile, putea-vei sa-ti petreci
cu buzele ce-n taina soptesc Intelepciune
si fii cu luare-aminte la cele ce-ti vor spune
si-ti talmacesc cu ravna, ca tu sa intelegi
ca Universu-acesta e guvernat de Legi
a caror stapanire aduce roade bune.
si TOTUL ESTE SPIRIT. MENTAL E UNIVERSUL.
iti spune prima Lege de unde sa pornesti
si inaintea lumii in care tu traiesti
e-o idee curata care-i creeaza sensul.
apoi, ca-ntr-o oglinda privind, vei recunoaste
ca ceea ce e Sus si Jos sta a se naste
iar de te uiti atent in jur, ramai ca mut.
caci Jos-ul, dupa chipul Sus-ului e facut.
si totul e-n miscare. nimic nu poate sta
caci Spiritul vibreaza. asta e starea sa.
mai iute, sau alene, dupa cum vine cazul
iar asta iti aduce si hazul si necazul.
si totul este dublu. si dulce si amar
dar nu cum e catarul; si-un pic cal si magar.
doi poli,acelasi lucru. si cald e, dar si rece.
precum acelasi ban, ti-arata doua fete.
si-asa precum pendulul ne aminteste iara,
asa totul se scurge 'nauntru sau afara
cat masuram in stanga, si-n dreapta tot la fel
pastrand un ritm ce-arata minutul efemer.
si iarasi vine-o Lege de mare-nsemnatate
in care un efect, din Cauza se scoate.
si-o cauza, de-asemeni, are efectul ei
deci, nici o intamplare nu e de capul ei.
iar ce numim hazarduri, acestea sunt mistere
cu cauze aflate in diferite sfere.
insa un lucru-i musai, sa-l afle chiar si regii:
in Universul asta, nimic nu scapa Legii.
si-n epilog, putea-vei sa afli cercetand,
ca tot ce-i pozitiv in cer si pe pamant
cu negativul vrea sa-si afle 'mpreunare
dezlantuind ascunsa Putere Creatoare.
un Tata este-n toate, ce-aduce-a sa vointa
so Mama ce-mplineste, venind cu-a ei credinta.
afland c-aceste Legi nu sunt simple povesti
sa le aplici in viata, copile, dator esti
uzand Superiorul contra Inferior,
sa mangai Absolutul copile, esti dator.
iar cand le simti in tine ca sfinte incantatii,
fii bun te rog, copile, si-nvata si pe altii.
Q.E.D.
: aforism si pentru ca ion ne bombardeaza intruna cu
minunatele lui aforisme,inspirat de unele dintre ele,
am scris si eu un: AFORISM
mergand odat' cu viata, nu inapoia ei,
fiind insasi Lumina, nu cautarea ei,
facand cu bucurie si-ncredintare schimbul
cand, renuntand la varsta, sa afli insusi Timpul,
necautand pe Tatal, doar acceptand sa vina
sa te inunde-n taina cu calda Lui Lumina,
afland ca esti si ceea ce nu stiai a fi,
minuni, cu fapte bune, voind a-nlocui,
vazand ca, desi pare, nu drumu-i lung, ci scopul
si ca nu esti ce vrei, ci vrand-nevrand esti Totul,
pierzand desarta forma a toate ce-au trecul
simtind ascuns Sublimul numai in continut,
eliminand hotarul ce Spiritul-nchista
nemaivoind sa scapi, ci-a te elibera,
iar cand, sezand la masa , dupa o zi de truda
in loc sa-inalti un rug, voiesti sa-inalti o ruga,
si refuzand ca hrana sa-ti fie un taciune
te rogi sa afli totul chiar despre rugaciune,
mergand voios cu cei ce te ajung din urma
si urmarindu-ti visul, te detasezi de turma,
visand mai mult decat trezirea iti arata
iar de te-opresti, simtind ca obosesti indata,
gasind ca n-ai ce pierde, stiind ce-ai de pierdut
vazand ca Adevarul-i si dupa, si-n trecut,
doar folosind pe tine, nimic alt folosind
si numai ce poti da, doar aceea cerand,
intelegand Iubirea ce-n ceruri o culegi
si ne mai confundand-o cu ceea ce-ntelegi,
iar cand renunti la moarte, ca la un fapt banal
punand mai presus Legea, scapand de ilegal,
atunci, iarasi trei magi, pleca-vor dupa-o stea
si vei cunoaste Christul ce naste-n Sinea Ta.
Q.E.D.
Mai departe este dincolo de obosealĂŁ.
Bãtrâneþea - aceleaºi date fãrã parametri.
Tratãm bãtrâneþea cu moartea. Copiem pentru a nu jigni prostia.
Mai usor sã suferim decât sã rezolvãm.
* ColecĂľia de Link-uri se gĂŁseste la
http://groups.yahoo.com/group/planeta_painii/links
* * La rubrica "Images" gĂŁseÂşti imagini cu preparate naturale, dar nu saliva pe tastaturĂŁ...
Pentru abonare prin e-mail trimite un mesaj gol pe adresa
planeta_painii-subscribe@yahoogroups.com
LecturĂŁ plĂŁcutĂŁ !
ce mai citeste lumea
IT & Comunicatii
Internetul bate televizorul
Conform unui raport publicat de On-line Publishers Association (Asociatia Editorilor on-line din SUA), 45,6% din persoanele cu varsta intre 18 si 54 de ani apeleaza la Internet si nu la televizor ca prima optiune pentru informare.
Internetul bate televizorul
Conform unui raport publicat de On-line Publishers Association (Asociatia Editorilor on-line din SUA), 45,6% din persoanele cu varsta intre 18 si 54 de ani apeleaza la Internet si nu la televizor ca prima optiune pentru informare.
ce mai citeste lumea
IT & Comunicatii
Internetul bate televizorul
Conform unui raport publicat de On-line Publishers Association (Asociatia Editorilor on-line din SUA), 45,6% din persoanele cu varsta intre 18 si 54 de ani apeleaza la Internet si nu la televizor ca prima optiune pentru informare.
Internetul bate televizorul
Conform unui raport publicat de On-line Publishers Association (Asociatia Editorilor on-line din SUA), 45,6% din persoanele cu varsta intre 18 si 54 de ani apeleaza la Internet si nu la televizor ca prima optiune pentru informare.
Ce mananci ,aia esti!
si pentru ca tot se bate toba atat pe aceasta
alimentatie, sa va povestesc ce am auzit intr-o seara,
tragand cu urechea la usa de la o.... CAMARA
bucatele dintr-o camara
se hotarara intr-o seara
sa faca o intrecere,
urmata de-o petrecere
pentru a stabili, vezi bine,
dintre bucate - oare cine?-
este mai gustoasa
si mai aratoasa
si-ar avea intaietate
la gusturi rafinate.
pentru ca fiecare
spunea ca ea are
mai mare cautare
intre felurile de mancare.
se stabilira si jurati
din trei carnati,
care sa cercetaze
si sa analizeze
sa delibereze
si-apoi sa-ncoroneze
in timpul sindrofiei
pe regele bucatariei.
si sa vezi forfoteala
si inghesuiala,
ce se aromara
si se condimentara,
sperand fiecare
la premiul cel mare.
ce mai incolo si-ncoace
prima intra ciorba de potroace.
numai in pas de dans
pe ritm de vals,
toata in zdrente de ou
si cu un mantou
gros de leustean
si maghiran,
cu guler de taitei
si insotita de un ardei
iute, bineinteles
care sa o ajute la mers.
dar un carnat,
mai afumat,
o respinse.
pentru ca se prelinse
peste marginea la oala.
asa ca nu facu nici o scofala,
pentru ca asa ceva nu se cade
atunci cand este vorba de parade.
si apoi,
nu stiu cum se facu,
dar se vazu
ca este si suferina
pentru ca prea era aburinda.
apoi, in doua caserole
veni iahnia de fasole
impanata cu costita afumata,
urmata de o salata
de varza murata.
dar nici aceasta nu reusi,
pentru ca se socoti
ca prepararea ei,
are prea multe faze.
si in plus,
mai produce si gaze.
veni apoi, pasind maiestuos
aristocrata salata de boeuf,
garnisita cu multa maioneza
intr-o salatiera obeza.
si, desi parea apetisanta
si era de-o eleganta chiar frapanta,
se admise ca pica greu la ficat
si mai da si durere de cap.
piftia, desi ademenitoare,
se hotara ca e prea mirositoare
si neavenita pentru nasurile fine.
asa ca mai bine,
fara fasoane si fanfaronada
sa treaca mai la coada.
friptura de purcel
intarzie nitel,
ca sa-si aranjeze marul din gura.
dar se facu o adevarata tevatura
cand se vazu ca pe soriciul lucios
sosul era prea gros.
iar pe deasupra,
purcelul copt, era mort.
si apoi defilara
prin intreaga camara
multime de oale si cratiti babane
zeci de platouri si de castroane,
venira sarmalele,
dolofanele,
sarailiile si baclavalele,
iar la sfarsit, incheind pleiada
venira tortul si rulada.
dar, oricat au defilat la parada
n-au mai apucat sa vada
cine a castigat,
pentru ca....... s-au alterat.
inclusiv cei trei carnaciori
judecatori.
doar un mar,
mai rusinos,
uitat undeva pe raftul de jos,
le spuse la toti:
"voi sunteti morti.
asa ca, degeaba ma pizmuiti
este firesc acum sa putreziti
cand sunteti fierti copti si prajiti.
eu, desi mic de statura,
sunt asa de la mama natura
si nici nu-mi doresc altfel sa fiu.
e de ajuns ca sunt viu."
si cu o saritura usoara
se rostogoli iesind din camara,
spunandu-si cu oroare:
"pffuu, nu mai poti trai in asemenea duhoare!
prin urmare,
am invins prin neprezentare,
asa ca, in urma scandalului
eu am ramas regele balului."
si isi puse o coroana
dintr-o banana.
Q.E.D.
am sa va relatez o istorioara inspirata din mediul in care traiasc,
numita: badea ion
badea ion, odata, pe cand era la coasa,
se trase mai la umbra si se-aseza la masa.
isi scoare pita, slana si brisca din chimir
si lua si-o dusca buna de tuica din clondir.
manca cu sarg badia si cu infometare,
iar cand gata merindea,'si-aprinse o tigare.
se-ntinse jos pe iarba si-n fumul ce plutea
zari parca-o naluca jucand 'naintea sa.
parca era un drac si cu o spaima mare
sari in sus de-un cot, saltandu-se-n picioare.
"ptiuu! piei de-aici Satana, si n-ai mai fi sub
soare!"
si iute cu o mana-si facu o cruce mare.
"ba nu sunt eu Satana--'i zise dracul de sus--
imparatul se lupta cu Moise si Isus
eu sunt un soi de drac, mai mic in rang, vezi bine
si ma invart pe-aici, caci sunt creat de tine.
si sa nu crezi ca-s singur, iata si fratii mei
ce i-ai adus pe lume gandindu-te la ei."
"ce spui impielitate? traznite-ar Dumnezeu!
cum v-am adus pe lume? si cum v-am creat eu?
ca-s botezat in Domnul, crestin, evlavios,
si altu-n sat, ca mine nu e de credincios.
eu fac mereu matanii si dau si de pomana
si nu e sarbatoare fara sa cant in strana."
"degeaba, bade ioane, te dezvinovatesti,
tu ne-ai facut.acum, musai sa ne si cresti.
caci noi am luat o forma, atunci cand ne-ai gandit
si aratam intocmai, precum ne-ai zamislit.
iar daca nu ma crezi, iti dovedesc indata
ca suntem fiii tai, iara tu ne esti tata.
uita-te: de exemplu, numele meu e TEAMA
si sunt si cel mai mare; cam cu tine de-o seama
si-mi dai putere-atunci cand prin mine privesti
problemele cu care in viata te-ntalnesti.
iar treaba mea e simpla, doar sa-ti aduc in cale
necazul ce se naste in mintea dumitale.
pentru ca e o vorba - ce-o stii, de buna seama -
ca nimenea nu scapa de ceea ce-i e teama."
"iar eu sunt LACOMIA -ii spuse o dracoaica
ce-avea o gura mare, asa, ca de leoaica -
si nu-s asa batrana, eu sunt mai tinerica,
cam de pe cand si tu ai cam facut burtica.
si tot mancand intruna, cu-un glas ca de soprana
il imbie:" hai bade, mai ia un pic de slana!"
INVIDIA si URA venira-apoi in fata
abia rabdand sa mai faca vreo boroboata.
apoi veni si BOALA, urmat de SARACIE,
TRISTETEA,INDOIALA, alaturi de MANDRIE,
si inca un alai de draci se perindara
fiind cu toti creati de mintea lui usoara.
iar la sfarsit de tot veni un drac aparte
"sa ma prezint - da-mi voie - mie imi spune MOARTE"
si fluturandu-si coasa-ntr-un gest superior
ii spuse :"tot ce-i viu, mie imi e dator.
nimic nu va scapa -fie ca-i om sau fiara -
de ascutisul lamei ce-ascut seara de seara."
se-nfricosa ion, vazand impielitatii
cum se scalambaiau si faceau ca toti dracii.
si nu-i venea sa creada, parca avea vedenii
cum a putut gandi astfel de uratenii.
eei, statu badea-n cumpan, se scarpina in cap
gandind:"oare ce-as face de astia ca sa scap?"
si ii veni in minte o vorba din popor
zicand:"eu v-am facut, eu am sa va omor!"
si cum, de felul lui nu era nataflet,
ba am putea sa spunem ca era chiar istet,
pastra in gand ideea si schimba numai sensul
pana se prinse badea, cam care ar fi mersul.
atunci, in loc de TEAMA, CURAJ isi puse-n gand
si-n loc de INDOIALA, CREDINTA in CUVANT.
si uite-asa, pe rand, cate un drac crapa
ucis fiind de-un inger creat de mintea sa.
iar la sfarsit de tot il lua pe dracul MOARTE
si il scoase din minte, zvarlindu-l hat, departe
zicandu-i :" pariu pun, pe anii tineretii,
ca tot ce este viu, dator e numai vietii.
iar tot ce este viata, nicicand nu va fi mort.
asa ca, piei si tu cu coasa ta cu tot!"
cand termina cu asta, vazand ca insera
gandi ca ar fi timpul, de cosit a gata
dar, nici n-apuca bine gandul de-a fi rostit
cand, ridicandu-si ochii, vazu campul cosit.
atunci, badea ion, puse mana pe coasa
si, surazand cu talc, porni incet spre casa.
Q.E.D.
sa mai facem acum un periplu pentru a vedea sub ce
forma se mai pot prezenta legile din
KYBALION
cand poarta o inlaturi, privind atent spre tine
fiind cu totul gata urechea sa ti-o pleci,
abia atunci, copile, putea-vei sa-ti petreci
cu buzele ce-n taina soptesc Intelepciune
si fii cu luare-aminte la cele ce-ti vor spune
si-ti talmacesc cu ravna, ca tu sa intelegi
ca Universu-acesta e guvernat de Legi
a caror stapanire aduce roade bune.
si TOTUL ESTE SPIRIT. MENTAL E UNIVERSUL.
iti spune prima Lege de unde sa pornesti
si inaintea lumii in care tu traiesti
e-o idee curata care-i creeaza sensul.
apoi, ca-ntr-o oglinda privind, vei recunoaste
ca ceea ce e Sus si Jos sta a se naste
iar de te uiti atent in jur, ramai ca mut.
caci Jos-ul, dupa chipul Sus-ului e facut.
si totul e-n miscare. nimic nu poate sta
caci Spiritul vibreaza. asta e starea sa.
mai iute, sau alene, dupa cum vine cazul
iar asta iti aduce si hazul si necazul.
si totul este dublu. si dulce si amar
dar nu cum e catarul; si-un pic cal si magar.
doi poli,acelasi lucru. si cald e, dar si rece.
precum acelasi ban, ti-arata doua fete.
si-asa precum pendulul ne aminteste iara,
asa totul se scurge 'nauntru sau afara
cat masuram in stanga, si-n dreapta tot la fel
pastrand un ritm ce-arata minutul efemer.
si iarasi vine-o Lege de mare-nsemnatate
in care un efect, din Cauza se scoate.
si-o cauza, de-asemeni, are efectul ei
deci, nici o intamplare nu e de capul ei.
iar ce numim hazarduri, acestea sunt mistere
cu cauze aflate in diferite sfere.
insa un lucru-i musai, sa-l afle chiar si regii:
in Universul asta, nimic nu scapa Legii.
si-n epilog, putea-vei sa afli cercetand,
ca tot ce-i pozitiv in cer si pe pamant
cu negativul vrea sa-si afle 'mpreunare
dezlantuind ascunsa Putere Creatoare.
un Tata este-n toate, ce-aduce-a sa vointa
so Mama ce-mplineste, venind cu-a ei credinta.
afland c-aceste Legi nu sunt simple povesti
sa le aplici in viata, copile, dator esti
uzand Superiorul contra Inferior,
sa mangai Absolutul copile, esti dator.
iar cand le simti in tine ca sfinte incantatii,
fii bun te rog, copile, si-nvata si pe altii.
Q.E.D.
: aforism si pentru ca ion ne bombardeaza intruna cu
minunatele lui aforisme,inspirat de unele dintre ele,
am scris si eu un: AFORISM
mergand odat' cu viata, nu inapoia ei,
fiind insasi Lumina, nu cautarea ei,
facand cu bucurie si-ncredintare schimbul
cand, renuntand la varsta, sa afli insusi Timpul,
necautand pe Tatal, doar acceptand sa vina
sa te inunde-n taina cu calda Lui Lumina,
afland ca esti si ceea ce nu stiai a fi,
minuni, cu fapte bune, voind a-nlocui,
vazand ca, desi pare, nu drumu-i lung, ci scopul
si ca nu esti ce vrei, ci vrand-nevrand esti Totul,
pierzand desarta forma a toate ce-au trecul
simtind ascuns Sublimul numai in continut,
eliminand hotarul ce Spiritul-nchista
nemaivoind sa scapi, ci-a te elibera,
iar cand, sezand la masa , dupa o zi de truda
in loc sa-inalti un rug, voiesti sa-inalti o ruga,
si refuzand ca hrana sa-ti fie un taciune
te rogi sa afli totul chiar despre rugaciune,
mergand voios cu cei ce te ajung din urma
si urmarindu-ti visul, te detasezi de turma,
visand mai mult decat trezirea iti arata
iar de te-opresti, simtind ca obosesti indata,
gasind ca n-ai ce pierde, stiind ce-ai de pierdut
vazand ca Adevarul-i si dupa, si-n trecut,
doar folosind pe tine, nimic alt folosind
si numai ce poti da, doar aceea cerand,
intelegand Iubirea ce-n ceruri o culegi
si ne mai confundand-o cu ceea ce-ntelegi,
iar cand renunti la moarte, ca la un fapt banal
punand mai presus Legea, scapand de ilegal,
atunci, iarasi trei magi, pleca-vor dupa-o stea
si vei cunoaste Christul ce naste-n Sinea Ta.
Q.E.D.
Mai departe este dincolo de obosealĂŁ.
Bãtrâneþea - aceleaºi date fãrã parametri.
Tratãm bãtrâneþea cu moartea. Copiem pentru a nu jigni prostia.
Mai usor sã suferim decât sã rezolvãm.
* ColecĂľia de Link-uri se gĂŁseste la
http://groups.yahoo.com/group/planeta_painii/links
* * La rubrica "Images" gĂŁseÂşti imagini cu preparate naturale, dar nu saliva pe tastaturĂŁ...
Pentru abonare prin e-mail trimite un mesaj gol pe adresa
planeta_painii-subscribe@yahoogroups.com
LecturĂŁ plĂŁcutĂŁ !
alimentatie, sa va povestesc ce am auzit intr-o seara,
tragand cu urechea la usa de la o.... CAMARA
bucatele dintr-o camara
se hotarara intr-o seara
sa faca o intrecere,
urmata de-o petrecere
pentru a stabili, vezi bine,
dintre bucate - oare cine?-
este mai gustoasa
si mai aratoasa
si-ar avea intaietate
la gusturi rafinate.
pentru ca fiecare
spunea ca ea are
mai mare cautare
intre felurile de mancare.
se stabilira si jurati
din trei carnati,
care sa cercetaze
si sa analizeze
sa delibereze
si-apoi sa-ncoroneze
in timpul sindrofiei
pe regele bucatariei.
si sa vezi forfoteala
si inghesuiala,
ce se aromara
si se condimentara,
sperand fiecare
la premiul cel mare.
ce mai incolo si-ncoace
prima intra ciorba de potroace.
numai in pas de dans
pe ritm de vals,
toata in zdrente de ou
si cu un mantou
gros de leustean
si maghiran,
cu guler de taitei
si insotita de un ardei
iute, bineinteles
care sa o ajute la mers.
dar un carnat,
mai afumat,
o respinse.
pentru ca se prelinse
peste marginea la oala.
asa ca nu facu nici o scofala,
pentru ca asa ceva nu se cade
atunci cand este vorba de parade.
si apoi,
nu stiu cum se facu,
dar se vazu
ca este si suferina
pentru ca prea era aburinda.
apoi, in doua caserole
veni iahnia de fasole
impanata cu costita afumata,
urmata de o salata
de varza murata.
dar nici aceasta nu reusi,
pentru ca se socoti
ca prepararea ei,
are prea multe faze.
si in plus,
mai produce si gaze.
veni apoi, pasind maiestuos
aristocrata salata de boeuf,
garnisita cu multa maioneza
intr-o salatiera obeza.
si, desi parea apetisanta
si era de-o eleganta chiar frapanta,
se admise ca pica greu la ficat
si mai da si durere de cap.
piftia, desi ademenitoare,
se hotara ca e prea mirositoare
si neavenita pentru nasurile fine.
asa ca mai bine,
fara fasoane si fanfaronada
sa treaca mai la coada.
friptura de purcel
intarzie nitel,
ca sa-si aranjeze marul din gura.
dar se facu o adevarata tevatura
cand se vazu ca pe soriciul lucios
sosul era prea gros.
iar pe deasupra,
purcelul copt, era mort.
si apoi defilara
prin intreaga camara
multime de oale si cratiti babane
zeci de platouri si de castroane,
venira sarmalele,
dolofanele,
sarailiile si baclavalele,
iar la sfarsit, incheind pleiada
venira tortul si rulada.
dar, oricat au defilat la parada
n-au mai apucat sa vada
cine a castigat,
pentru ca....... s-au alterat.
inclusiv cei trei carnaciori
judecatori.
doar un mar,
mai rusinos,
uitat undeva pe raftul de jos,
le spuse la toti:
"voi sunteti morti.
asa ca, degeaba ma pizmuiti
este firesc acum sa putreziti
cand sunteti fierti copti si prajiti.
eu, desi mic de statura,
sunt asa de la mama natura
si nici nu-mi doresc altfel sa fiu.
e de ajuns ca sunt viu."
si cu o saritura usoara
se rostogoli iesind din camara,
spunandu-si cu oroare:
"pffuu, nu mai poti trai in asemenea duhoare!
prin urmare,
am invins prin neprezentare,
asa ca, in urma scandalului
eu am ramas regele balului."
si isi puse o coroana
dintr-o banana.
Q.E.D.
am sa va relatez o istorioara inspirata din mediul in care traiasc,
numita: badea ion
badea ion, odata, pe cand era la coasa,
se trase mai la umbra si se-aseza la masa.
isi scoare pita, slana si brisca din chimir
si lua si-o dusca buna de tuica din clondir.
manca cu sarg badia si cu infometare,
iar cand gata merindea,'si-aprinse o tigare.
se-ntinse jos pe iarba si-n fumul ce plutea
zari parca-o naluca jucand 'naintea sa.
parca era un drac si cu o spaima mare
sari in sus de-un cot, saltandu-se-n picioare.
"ptiuu! piei de-aici Satana, si n-ai mai fi sub
soare!"
si iute cu o mana-si facu o cruce mare.
"ba nu sunt eu Satana--'i zise dracul de sus--
imparatul se lupta cu Moise si Isus
eu sunt un soi de drac, mai mic in rang, vezi bine
si ma invart pe-aici, caci sunt creat de tine.
si sa nu crezi ca-s singur, iata si fratii mei
ce i-ai adus pe lume gandindu-te la ei."
"ce spui impielitate? traznite-ar Dumnezeu!
cum v-am adus pe lume? si cum v-am creat eu?
ca-s botezat in Domnul, crestin, evlavios,
si altu-n sat, ca mine nu e de credincios.
eu fac mereu matanii si dau si de pomana
si nu e sarbatoare fara sa cant in strana."
"degeaba, bade ioane, te dezvinovatesti,
tu ne-ai facut.acum, musai sa ne si cresti.
caci noi am luat o forma, atunci cand ne-ai gandit
si aratam intocmai, precum ne-ai zamislit.
iar daca nu ma crezi, iti dovedesc indata
ca suntem fiii tai, iara tu ne esti tata.
uita-te: de exemplu, numele meu e TEAMA
si sunt si cel mai mare; cam cu tine de-o seama
si-mi dai putere-atunci cand prin mine privesti
problemele cu care in viata te-ntalnesti.
iar treaba mea e simpla, doar sa-ti aduc in cale
necazul ce se naste in mintea dumitale.
pentru ca e o vorba - ce-o stii, de buna seama -
ca nimenea nu scapa de ceea ce-i e teama."
"iar eu sunt LACOMIA -ii spuse o dracoaica
ce-avea o gura mare, asa, ca de leoaica -
si nu-s asa batrana, eu sunt mai tinerica,
cam de pe cand si tu ai cam facut burtica.
si tot mancand intruna, cu-un glas ca de soprana
il imbie:" hai bade, mai ia un pic de slana!"
INVIDIA si URA venira-apoi in fata
abia rabdand sa mai faca vreo boroboata.
apoi veni si BOALA, urmat de SARACIE,
TRISTETEA,INDOIALA, alaturi de MANDRIE,
si inca un alai de draci se perindara
fiind cu toti creati de mintea lui usoara.
iar la sfarsit de tot veni un drac aparte
"sa ma prezint - da-mi voie - mie imi spune MOARTE"
si fluturandu-si coasa-ntr-un gest superior
ii spuse :"tot ce-i viu, mie imi e dator.
nimic nu va scapa -fie ca-i om sau fiara -
de ascutisul lamei ce-ascut seara de seara."
se-nfricosa ion, vazand impielitatii
cum se scalambaiau si faceau ca toti dracii.
si nu-i venea sa creada, parca avea vedenii
cum a putut gandi astfel de uratenii.
eei, statu badea-n cumpan, se scarpina in cap
gandind:"oare ce-as face de astia ca sa scap?"
si ii veni in minte o vorba din popor
zicand:"eu v-am facut, eu am sa va omor!"
si cum, de felul lui nu era nataflet,
ba am putea sa spunem ca era chiar istet,
pastra in gand ideea si schimba numai sensul
pana se prinse badea, cam care ar fi mersul.
atunci, in loc de TEAMA, CURAJ isi puse-n gand
si-n loc de INDOIALA, CREDINTA in CUVANT.
si uite-asa, pe rand, cate un drac crapa
ucis fiind de-un inger creat de mintea sa.
iar la sfarsit de tot il lua pe dracul MOARTE
si il scoase din minte, zvarlindu-l hat, departe
zicandu-i :" pariu pun, pe anii tineretii,
ca tot ce este viu, dator e numai vietii.
iar tot ce este viata, nicicand nu va fi mort.
asa ca, piei si tu cu coasa ta cu tot!"
cand termina cu asta, vazand ca insera
gandi ca ar fi timpul, de cosit a gata
dar, nici n-apuca bine gandul de-a fi rostit
cand, ridicandu-si ochii, vazu campul cosit.
atunci, badea ion, puse mana pe coasa
si, surazand cu talc, porni incet spre casa.
Q.E.D.
sa mai facem acum un periplu pentru a vedea sub ce
forma se mai pot prezenta legile din
KYBALION
cand poarta o inlaturi, privind atent spre tine
fiind cu totul gata urechea sa ti-o pleci,
abia atunci, copile, putea-vei sa-ti petreci
cu buzele ce-n taina soptesc Intelepciune
si fii cu luare-aminte la cele ce-ti vor spune
si-ti talmacesc cu ravna, ca tu sa intelegi
ca Universu-acesta e guvernat de Legi
a caror stapanire aduce roade bune.
si TOTUL ESTE SPIRIT. MENTAL E UNIVERSUL.
iti spune prima Lege de unde sa pornesti
si inaintea lumii in care tu traiesti
e-o idee curata care-i creeaza sensul.
apoi, ca-ntr-o oglinda privind, vei recunoaste
ca ceea ce e Sus si Jos sta a se naste
iar de te uiti atent in jur, ramai ca mut.
caci Jos-ul, dupa chipul Sus-ului e facut.
si totul e-n miscare. nimic nu poate sta
caci Spiritul vibreaza. asta e starea sa.
mai iute, sau alene, dupa cum vine cazul
iar asta iti aduce si hazul si necazul.
si totul este dublu. si dulce si amar
dar nu cum e catarul; si-un pic cal si magar.
doi poli,acelasi lucru. si cald e, dar si rece.
precum acelasi ban, ti-arata doua fete.
si-asa precum pendulul ne aminteste iara,
asa totul se scurge 'nauntru sau afara
cat masuram in stanga, si-n dreapta tot la fel
pastrand un ritm ce-arata minutul efemer.
si iarasi vine-o Lege de mare-nsemnatate
in care un efect, din Cauza se scoate.
si-o cauza, de-asemeni, are efectul ei
deci, nici o intamplare nu e de capul ei.
iar ce numim hazarduri, acestea sunt mistere
cu cauze aflate in diferite sfere.
insa un lucru-i musai, sa-l afle chiar si regii:
in Universul asta, nimic nu scapa Legii.
si-n epilog, putea-vei sa afli cercetand,
ca tot ce-i pozitiv in cer si pe pamant
cu negativul vrea sa-si afle 'mpreunare
dezlantuind ascunsa Putere Creatoare.
un Tata este-n toate, ce-aduce-a sa vointa
so Mama ce-mplineste, venind cu-a ei credinta.
afland c-aceste Legi nu sunt simple povesti
sa le aplici in viata, copile, dator esti
uzand Superiorul contra Inferior,
sa mangai Absolutul copile, esti dator.
iar cand le simti in tine ca sfinte incantatii,
fii bun te rog, copile, si-nvata si pe altii.
Q.E.D.
: aforism si pentru ca ion ne bombardeaza intruna cu
minunatele lui aforisme,inspirat de unele dintre ele,
am scris si eu un: AFORISM
mergand odat' cu viata, nu inapoia ei,
fiind insasi Lumina, nu cautarea ei,
facand cu bucurie si-ncredintare schimbul
cand, renuntand la varsta, sa afli insusi Timpul,
necautand pe Tatal, doar acceptand sa vina
sa te inunde-n taina cu calda Lui Lumina,
afland ca esti si ceea ce nu stiai a fi,
minuni, cu fapte bune, voind a-nlocui,
vazand ca, desi pare, nu drumu-i lung, ci scopul
si ca nu esti ce vrei, ci vrand-nevrand esti Totul,
pierzand desarta forma a toate ce-au trecul
simtind ascuns Sublimul numai in continut,
eliminand hotarul ce Spiritul-nchista
nemaivoind sa scapi, ci-a te elibera,
iar cand, sezand la masa , dupa o zi de truda
in loc sa-inalti un rug, voiesti sa-inalti o ruga,
si refuzand ca hrana sa-ti fie un taciune
te rogi sa afli totul chiar despre rugaciune,
mergand voios cu cei ce te ajung din urma
si urmarindu-ti visul, te detasezi de turma,
visand mai mult decat trezirea iti arata
iar de te-opresti, simtind ca obosesti indata,
gasind ca n-ai ce pierde, stiind ce-ai de pierdut
vazand ca Adevarul-i si dupa, si-n trecut,
doar folosind pe tine, nimic alt folosind
si numai ce poti da, doar aceea cerand,
intelegand Iubirea ce-n ceruri o culegi
si ne mai confundand-o cu ceea ce-ntelegi,
iar cand renunti la moarte, ca la un fapt banal
punand mai presus Legea, scapand de ilegal,
atunci, iarasi trei magi, pleca-vor dupa-o stea
si vei cunoaste Christul ce naste-n Sinea Ta.
Q.E.D.
Mai departe este dincolo de obosealĂŁ.
Bãtrâneþea - aceleaºi date fãrã parametri.
Tratãm bãtrâneþea cu moartea. Copiem pentru a nu jigni prostia.
Mai usor sã suferim decât sã rezolvãm.
* ColecĂľia de Link-uri se gĂŁseste la
http://groups.yahoo.com/group/planeta_painii/links
* * La rubrica "Images" gĂŁseÂşti imagini cu preparate naturale, dar nu saliva pe tastaturĂŁ...
Pentru abonare prin e-mail trimite un mesaj gol pe adresa
planeta_painii-subscribe@yahoogroups.com
LecturĂŁ plĂŁcutĂŁ !
Tra integrazione e irregolarità, ecco i cantieri romani
Il sindacato degli edili Feneal-Uil pubblica i dati di un'indagine sullo stato d'impiego nell'edilizia della Capitale. Oltre il 32% dei dipendenti è straniero, la Romania prima fornitrice di manodopera. Il sindacato: " Abbattiamo il lavoro irregolare"
Roma, 29 settembre 2004 - Nei cantieri edili di si parla straniero. Secondo i dati resi noti dalla Feneal-Uil nel corso di un convegno 'Lavoro senza frontiere', il 32,75% dei lavoratori del settore edile di Roma e provincia non è italiano, e la maggioranza ha meno di 40 anni. I lavoratori occupati nei cantieri edili, sono 37.972, e di questi 25.536 sono italiani, mentre 12.436 sono stranieri. Francesco Sannino, segretario di Roma e Lazio della Feneal-Uil chiede, sulla base di questa indagine, che "già con il prossimo contratto integrativo della categoria si tenga conto della nuova realtà". Sannino preme infatti sulle "garanzie effettive, per i lavoratori dell'edilizia, di dignità nel lavoro, sicurezza sui luoghi di lavoro e garanzie contrattuali". La Romania è al primo posto tra i Paesi fornitori di mano d'opera (66% del totale); seguono gli operai albanesi (12%) mentre il 9% sono polacchi. Sempre più consistente si fa invece la presenza degli africani. Nel 2004 inoltre, sono già 380 gli operai comuni regolari, 100 quelli qualificati, 115 gli opera specializzati, 15 di IV livello e 6 gli apprendisti. Tunisia e Marocco sono presenti, rispettivamente, con il 39% e il 34% degli operai impiegati sul totale. L'Egitto si colloca al terzo posto con il 13%, segue l'Algeria (6%) e l'Etiopia (4%). Meno diffusa invece la mano d'opera asiatica.
"I lavoratori immigrati", afferma Pino Moretti, segretario Feneal-Uil Roma e Lazio, "rappresentano una ricchezza da tutelare e valorizzare. Per questo serve un patto tra sindacati e imprenditori che li garantisca, sia sul fronte della professionalità a livello previdenziale". Quello di Moretti è un vero e proprio invito all'integrazione e all'abbattimento del fenomeno dell'irregolarità. "Troppo spesso - ha detto - gli immigrati arrivano in Italia con un titolo di studio ma accedono al lavoro nelle qualifiche più basse". Secondo le stime del sindacato, il lavoro irregolare si attesterebbe intorno al 20-30%, concentrato soprattutto nell'edilizia, nei servizi di pulizia e nel commercio.
Al convegno promosso dal sindacato è intervenuto anche il prefetto Achille Serra che ha proposto la propria strategia d'azione. "Sto lavorando per realizzare un coordinamento delle ispezioni nei luoghi di lavoro - ha detto - non si può pensare che l'Inps, le Asl e i carabinieri vadano nei cantieri a fare le verifiche contemporaneamente. Serve - conclude - un istinto collaborativo".
Roma, 29 settembre 2004 - Nei cantieri edili di si parla straniero. Secondo i dati resi noti dalla Feneal-Uil nel corso di un convegno 'Lavoro senza frontiere', il 32,75% dei lavoratori del settore edile di Roma e provincia non è italiano, e la maggioranza ha meno di 40 anni. I lavoratori occupati nei cantieri edili, sono 37.972, e di questi 25.536 sono italiani, mentre 12.436 sono stranieri. Francesco Sannino, segretario di Roma e Lazio della Feneal-Uil chiede, sulla base di questa indagine, che "già con il prossimo contratto integrativo della categoria si tenga conto della nuova realtà". Sannino preme infatti sulle "garanzie effettive, per i lavoratori dell'edilizia, di dignità nel lavoro, sicurezza sui luoghi di lavoro e garanzie contrattuali". La Romania è al primo posto tra i Paesi fornitori di mano d'opera (66% del totale); seguono gli operai albanesi (12%) mentre il 9% sono polacchi. Sempre più consistente si fa invece la presenza degli africani. Nel 2004 inoltre, sono già 380 gli operai comuni regolari, 100 quelli qualificati, 115 gli opera specializzati, 15 di IV livello e 6 gli apprendisti. Tunisia e Marocco sono presenti, rispettivamente, con il 39% e il 34% degli operai impiegati sul totale. L'Egitto si colloca al terzo posto con il 13%, segue l'Algeria (6%) e l'Etiopia (4%). Meno diffusa invece la mano d'opera asiatica.
"I lavoratori immigrati", afferma Pino Moretti, segretario Feneal-Uil Roma e Lazio, "rappresentano una ricchezza da tutelare e valorizzare. Per questo serve un patto tra sindacati e imprenditori che li garantisca, sia sul fronte della professionalità a livello previdenziale". Quello di Moretti è un vero e proprio invito all'integrazione e all'abbattimento del fenomeno dell'irregolarità. "Troppo spesso - ha detto - gli immigrati arrivano in Italia con un titolo di studio ma accedono al lavoro nelle qualifiche più basse". Secondo le stime del sindacato, il lavoro irregolare si attesterebbe intorno al 20-30%, concentrato soprattutto nell'edilizia, nei servizi di pulizia e nel commercio.
Al convegno promosso dal sindacato è intervenuto anche il prefetto Achille Serra che ha proposto la propria strategia d'azione. "Sto lavorando per realizzare un coordinamento delle ispezioni nei luoghi di lavoro - ha detto - non si può pensare che l'Inps, le Asl e i carabinieri vadano nei cantieri a fare le verifiche contemporaneamente. Serve - conclude - un istinto collaborativo".
Tra integrazione e irregolarità, ecco i cantieri romani
Il sindacato degli edili Feneal-Uil pubblica i dati di un'indagine sullo stato d'impiego nell'edilizia della Capitale. Oltre il 32% dei dipendenti è straniero, la Romania prima fornitrice di manodopera. Il sindacato: " Abbattiamo il lavoro irregolare"
Roma, 29 settembre 2004 - Nei cantieri edili di si parla straniero. Secondo i dati resi noti dalla Feneal-Uil nel corso di un convegno 'Lavoro senza frontiere', il 32,75% dei lavoratori del settore edile di Roma e provincia non è italiano, e la maggioranza ha meno di 40 anni. I lavoratori occupati nei cantieri edili, sono 37.972, e di questi 25.536 sono italiani, mentre 12.436 sono stranieri. Francesco Sannino, segretario di Roma e Lazio della Feneal-Uil chiede, sulla base di questa indagine, che "già con il prossimo contratto integrativo della categoria si tenga conto della nuova realtà". Sannino preme infatti sulle "garanzie effettive, per i lavoratori dell'edilizia, di dignità nel lavoro, sicurezza sui luoghi di lavoro e garanzie contrattuali". La Romania è al primo posto tra i Paesi fornitori di mano d'opera (66% del totale); seguono gli operai albanesi (12%) mentre il 9% sono polacchi. Sempre più consistente si fa invece la presenza degli africani. Nel 2004 inoltre, sono già 380 gli operai comuni regolari, 100 quelli qualificati, 115 gli opera specializzati, 15 di IV livello e 6 gli apprendisti. Tunisia e Marocco sono presenti, rispettivamente, con il 39% e il 34% degli operai impiegati sul totale. L'Egitto si colloca al terzo posto con il 13%, segue l'Algeria (6%) e l'Etiopia (4%). Meno diffusa invece la mano d'opera asiatica.
"I lavoratori immigrati", afferma Pino Moretti, segretario Feneal-Uil Roma e Lazio, "rappresentano una ricchezza da tutelare e valorizzare. Per questo serve un patto tra sindacati e imprenditori che li garantisca, sia sul fronte della professionalità a livello previdenziale". Quello di Moretti è un vero e proprio invito all'integrazione e all'abbattimento del fenomeno dell'irregolarità. "Troppo spesso - ha detto - gli immigrati arrivano in Italia con un titolo di studio ma accedono al lavoro nelle qualifiche più basse". Secondo le stime del sindacato, il lavoro irregolare si attesterebbe intorno al 20-30%, concentrato soprattutto nell'edilizia, nei servizi di pulizia e nel commercio.
Al convegno promosso dal sindacato è intervenuto anche il prefetto Achille Serra che ha proposto la propria strategia d'azione. "Sto lavorando per realizzare un coordinamento delle ispezioni nei luoghi di lavoro - ha detto - non si può pensare che l'Inps, le Asl e i carabinieri vadano nei cantieri a fare le verifiche contemporaneamente. Serve - conclude - un istinto collaborativo".
Roma, 29 settembre 2004 - Nei cantieri edili di si parla straniero. Secondo i dati resi noti dalla Feneal-Uil nel corso di un convegno 'Lavoro senza frontiere', il 32,75% dei lavoratori del settore edile di Roma e provincia non è italiano, e la maggioranza ha meno di 40 anni. I lavoratori occupati nei cantieri edili, sono 37.972, e di questi 25.536 sono italiani, mentre 12.436 sono stranieri. Francesco Sannino, segretario di Roma e Lazio della Feneal-Uil chiede, sulla base di questa indagine, che "già con il prossimo contratto integrativo della categoria si tenga conto della nuova realtà". Sannino preme infatti sulle "garanzie effettive, per i lavoratori dell'edilizia, di dignità nel lavoro, sicurezza sui luoghi di lavoro e garanzie contrattuali". La Romania è al primo posto tra i Paesi fornitori di mano d'opera (66% del totale); seguono gli operai albanesi (12%) mentre il 9% sono polacchi. Sempre più consistente si fa invece la presenza degli africani. Nel 2004 inoltre, sono già 380 gli operai comuni regolari, 100 quelli qualificati, 115 gli opera specializzati, 15 di IV livello e 6 gli apprendisti. Tunisia e Marocco sono presenti, rispettivamente, con il 39% e il 34% degli operai impiegati sul totale. L'Egitto si colloca al terzo posto con il 13%, segue l'Algeria (6%) e l'Etiopia (4%). Meno diffusa invece la mano d'opera asiatica.
"I lavoratori immigrati", afferma Pino Moretti, segretario Feneal-Uil Roma e Lazio, "rappresentano una ricchezza da tutelare e valorizzare. Per questo serve un patto tra sindacati e imprenditori che li garantisca, sia sul fronte della professionalità a livello previdenziale". Quello di Moretti è un vero e proprio invito all'integrazione e all'abbattimento del fenomeno dell'irregolarità. "Troppo spesso - ha detto - gli immigrati arrivano in Italia con un titolo di studio ma accedono al lavoro nelle qualifiche più basse". Secondo le stime del sindacato, il lavoro irregolare si attesterebbe intorno al 20-30%, concentrato soprattutto nell'edilizia, nei servizi di pulizia e nel commercio.
Al convegno promosso dal sindacato è intervenuto anche il prefetto Achille Serra che ha proposto la propria strategia d'azione. "Sto lavorando per realizzare un coordinamento delle ispezioni nei luoghi di lavoro - ha detto - non si può pensare che l'Inps, le Asl e i carabinieri vadano nei cantieri a fare le verifiche contemporaneamente. Serve - conclude - un istinto collaborativo".
Muzica pamantului si scrisori de la prieteni
Dialoguri - MUZICA SFERELOR
Cristiana Dumitrache este doctor in astronomie, cercetator la
Institutul Astronomic al Academiei Romane, dar se ocupa si de
astrologie, fiind membra a Asociatiei Astrologilor din Romania. In
pagina sa de web se gaseste o sectiune interesanta denumita
Cintecul Pamintului, si unde se poate asculta o melodie generata
pe baza inregistrarilor asupra cimpului geomagnetic al Pamintului,
si care au fost transpuse in note muzicale de fiica sa.
La adresa http://roastro.astro.ro/~crisd/geo/
se gaseste atit o melodie ilustrativa, in format MID, cit si o
inregistrare de la stirile TV unde era vorba chiar despre felul
cum a fost realizata melodia.
Ma voi obsinui cu gandul ca de la computerul acesta nu pot edita linkurile si nu stiu cand voi reedita paginile astea-acasa la anul noapte la net cafe sau cand apuc un Pc acasa.
Asa ca va mai spun ca imi place teribil sa vin cu bicicleta la serviciu -stagiu ma rog- .Descoperi de cateva zile un drum de pietris pe marginea unuia din canalele de care e plina si Padova ,in plus ca nu mai schimb 3 autobuze ajung acum in 20 de minute ,nu in 60 ca inainte,fara masini si fac si miscare.La fel ca italienii tocmai sositi cu masina de la slujbe ,pusi pe alergari usoare de la mci la mare ,cu catei de toate rasele.Pe malul raulurilor canal cu diguri bine amenajate ,pescari amatori veniti totusi cu masini si motorete.Sper ca prind si ei ceva pe langa linistea care dainuie aici.
Fetele (Maria,Camelia -cazate cu o englezoaica,o mexicanca,statunita,si o clujeanca Delia cu un accent neaos atunci cand vrea:) se muta de la casa lor tipic veneziana din nou la caminul Copernico.Am declinat invitatia de data asta.Voi sta ca acum
Cristiana Dumitrache este doctor in astronomie, cercetator la
Institutul Astronomic al Academiei Romane, dar se ocupa si de
astrologie, fiind membra a Asociatiei Astrologilor din Romania. In
pagina sa de web se gaseste o sectiune interesanta denumita
Cintecul Pamintului, si unde se poate asculta o melodie generata
pe baza inregistrarilor asupra cimpului geomagnetic al Pamintului,
si care au fost transpuse in note muzicale de fiica sa.
La adresa http://roastro.astro.ro/~crisd/geo/
se gaseste atit o melodie ilustrativa, in format MID, cit si o
inregistrare de la stirile TV unde era vorba chiar despre felul
cum a fost realizata melodia.
Ma voi obsinui cu gandul ca de la computerul acesta nu pot edita linkurile si nu stiu cand voi reedita paginile astea-acasa la anul noapte la net cafe sau cand apuc un Pc acasa.
Asa ca va mai spun ca imi place teribil sa vin cu bicicleta la serviciu -stagiu ma rog- .Descoperi de cateva zile un drum de pietris pe marginea unuia din canalele de care e plina si Padova ,in plus ca nu mai schimb 3 autobuze ajung acum in 20 de minute ,nu in 60 ca inainte,fara masini si fac si miscare.La fel ca italienii tocmai sositi cu masina de la slujbe ,pusi pe alergari usoare de la mci la mare ,cu catei de toate rasele.Pe malul raulurilor canal cu diguri bine amenajate ,pescari amatori veniti totusi cu masini si motorete.Sper ca prind si ei ceva pe langa linistea care dainuie aici.
Fetele (Maria,Camelia -cazate cu o englezoaica,o mexicanca,statunita,si o clujeanca Delia cu un accent neaos atunci cand vrea:) se muta de la casa lor tipic veneziana din nou la caminul Copernico.Am declinat invitatia de data asta.Voi sta ca acum
Muzica pamantului si scrisori de la prieteni
Dialoguri - MUZICA SFERELOR
Cristiana Dumitrache este doctor in astronomie, cercetator la
Institutul Astronomic al Academiei Romane, dar se ocupa si de
astrologie, fiind membra a Asociatiei Astrologilor din Romania. In
pagina sa de web se gaseste o sectiune interesanta denumita
Cintecul Pamintului, si unde se poate asculta o melodie generata
pe baza inregistrarilor asupra cimpului geomagnetic al Pamintului,
si care au fost transpuse in note muzicale de fiica sa.
La adresa http://roastro.astro.ro/~crisd/geo/
se gaseste atit o melodie ilustrativa, in format MID, cit si o
inregistrare de la stirile TV unde era vorba chiar despre felul
cum a fost realizata melodia.
Ma voi obsinui cu gandul ca de la computerul acesta nu pot edita linkurile si nu stiu cand voi reedita paginile astea-acasa la anul noapte la net cafe sau cand apuc un Pc acasa.
Asa ca va mai spun ca imi place teribil sa vin cu bicicleta la serviciu -stagiu ma rog- .Descoperi de cateva zile un drum de pietris pe marginea unuia din canalele de care e plina si Padova ,in plus ca nu mai schimb 3 autobuze ajung acum in 20 de minute ,nu in 60 ca inainte,fara masini si fac si miscare.La fel ca italienii tocmai sositi cu masina de la slujbe ,pusi pe alergari usoare de la mci la mare ,cu catei de toate rasele.Pe malul raulurilor canal cu diguri bine amenajate ,pescari amatori veniti totusi cu masini si motorete.Sper ca prind si ei ceva pe langa linistea care dainuie aici.
Fetele (Maria,Camelia -cazate cu o englezoaica,o mexicanca,statunita,si o clujeanca Delia cu un accent neaos atunci cand vrea:) se muta de la casa lor tipic veneziana din nou la caminul Copernico.Am declinat invitatia de data asta.Voi sta ca acum
Cristiana Dumitrache este doctor in astronomie, cercetator la
Institutul Astronomic al Academiei Romane, dar se ocupa si de
astrologie, fiind membra a Asociatiei Astrologilor din Romania. In
pagina sa de web se gaseste o sectiune interesanta denumita
Cintecul Pamintului, si unde se poate asculta o melodie generata
pe baza inregistrarilor asupra cimpului geomagnetic al Pamintului,
si care au fost transpuse in note muzicale de fiica sa.
La adresa http://roastro.astro.ro/~crisd/geo/
se gaseste atit o melodie ilustrativa, in format MID, cit si o
inregistrare de la stirile TV unde era vorba chiar despre felul
cum a fost realizata melodia.
Ma voi obsinui cu gandul ca de la computerul acesta nu pot edita linkurile si nu stiu cand voi reedita paginile astea-acasa la anul noapte la net cafe sau cand apuc un Pc acasa.
Asa ca va mai spun ca imi place teribil sa vin cu bicicleta la serviciu -stagiu ma rog- .Descoperi de cateva zile un drum de pietris pe marginea unuia din canalele de care e plina si Padova ,in plus ca nu mai schimb 3 autobuze ajung acum in 20 de minute ,nu in 60 ca inainte,fara masini si fac si miscare.La fel ca italienii tocmai sositi cu masina de la slujbe ,pusi pe alergari usoare de la mci la mare ,cu catei de toate rasele.Pe malul raulurilor canal cu diguri bine amenajate ,pescari amatori veniti totusi cu masini si motorete.Sper ca prind si ei ceva pe langa linistea care dainuie aici.
Fetele (Maria,Camelia -cazate cu o englezoaica,o mexicanca,statunita,si o clujeanca Delia cu un accent neaos atunci cand vrea:) se muta de la casa lor tipic veneziana din nou la caminul Copernico.Am declinat invitatia de data asta.Voi sta ca acum
Muzica pamantului si scrisori de la prieteni
Dialoguri - MUZICA SFERELOR
Cristiana Dumitrache este doctor in astronomie, cercetator la
Institutul Astronomic al Academiei Romane, dar se ocupa si de
astrologie, fiind membra a Asociatiei Astrologilor din Romania. In
pagina sa de web se gaseste o sectiune interesanta denumita
Cintecul Pamintului, si unde se poate asculta o melodie generata
pe baza inregistrarilor asupra cimpului geomagnetic al Pamintului,
si care au fost transpuse in note muzicale de fiica sa.
La adresa http://roastro.astro.ro/~crisd/geo/
se gaseste atit o melodie ilustrativa, in format MID, cit si o
inregistrare de la stirile TV unde era vorba chiar despre felul
cum a fost realizata melodia.
Ma voi obsinui cu gandul ca de la computerul acesta nu pot edita linkurile si nu stiu cand voi reedita paginile astea-acasa la anul noapte la net cafe sau cand apuc un Pc acasa.
Asa ca va mai spun ca imi place teribil sa vin cu bicicleta la serviciu -stagiu ma rog- .Descoperi de cateva zile un drum de pietris pe marginea unuia din canalele de care e plina si Padova ,in plus ca nu mai schimb 3 autobuze ajung acum in 20 de minute ,nu in 60 ca inainte,fara masini si fac si miscare.La fel ca italienii tocmai sositi cu masina de la slujbe ,pusi pe alergari usoare de la mci la mare ,cu catei de toate rasele.Pe malul raulurilor canal cu diguri bine amenajate ,pescari amatori veniti totusi cu masini si motorete.Sper ca prind si ei ceva pe langa linistea care dainuie aici.
Fetele (Maria,Camelia -cazate cu o englezoaica,o mexicanca,statunita,si o clujeanca Delia cu un accent neaos atunci cand vrea:) se muta de la casa lor tipic veneziana din nou la caminul Copernico.Am declinat invitatia de data asta.Voi sta ca acum
Cristiana Dumitrache este doctor in astronomie, cercetator la
Institutul Astronomic al Academiei Romane, dar se ocupa si de
astrologie, fiind membra a Asociatiei Astrologilor din Romania. In
pagina sa de web se gaseste o sectiune interesanta denumita
Cintecul Pamintului, si unde se poate asculta o melodie generata
pe baza inregistrarilor asupra cimpului geomagnetic al Pamintului,
si care au fost transpuse in note muzicale de fiica sa.
La adresa http://roastro.astro.ro/~crisd/geo/
se gaseste atit o melodie ilustrativa, in format MID, cit si o
inregistrare de la stirile TV unde era vorba chiar despre felul
cum a fost realizata melodia.
Ma voi obsinui cu gandul ca de la computerul acesta nu pot edita linkurile si nu stiu cand voi reedita paginile astea-acasa la anul noapte la net cafe sau cand apuc un Pc acasa.
Asa ca va mai spun ca imi place teribil sa vin cu bicicleta la serviciu -stagiu ma rog- .Descoperi de cateva zile un drum de pietris pe marginea unuia din canalele de care e plina si Padova ,in plus ca nu mai schimb 3 autobuze ajung acum in 20 de minute ,nu in 60 ca inainte,fara masini si fac si miscare.La fel ca italienii tocmai sositi cu masina de la slujbe ,pusi pe alergari usoare de la mci la mare ,cu catei de toate rasele.Pe malul raulurilor canal cu diguri bine amenajate ,pescari amatori veniti totusi cu masini si motorete.Sper ca prind si ei ceva pe langa linistea care dainuie aici.
Fetele (Maria,Camelia -cazate cu o englezoaica,o mexicanca,statunita,si o clujeanca Delia cu un accent neaos atunci cand vrea:) se muta de la casa lor tipic veneziana din nou la caminul Copernico.Am declinat invitatia de data asta.Voi sta ca acum
Muzica pamantului si scrisori de la prieteni
Dialoguri - MUZICA SFERELOR
Cristiana Dumitrache este doctor in astronomie, cercetator la
Institutul Astronomic al Academiei Romane, dar se ocupa si de
astrologie, fiind membra a Asociatiei Astrologilor din Romania. In
pagina sa de web se gaseste o sectiune interesanta denumita
Cintecul Pamintului, si unde se poate asculta o melodie generata
pe baza inregistrarilor asupra cimpului geomagnetic al Pamintului,
si care au fost transpuse in note muzicale de fiica sa.
La adresa http://roastro.astro.ro/~crisd/geo/
se gaseste atit o melodie ilustrativa, in format MID, cit si o
inregistrare de la stirile TV unde era vorba chiar despre felul
cum a fost realizata melodia.
Ma voi obsinui cu gandul ca de la computerul acesta nu pot edita linkurile si nu stiu cand voi reedita paginile astea-acasa la anul noapte la net cafe sau cand apuc un Pc acasa.
Asa ca va mai spun ca imi place teribil sa vin cu bicicleta la serviciu -stagiu ma rog- .Descoperi de cateva zile un drum de pietris pe marginea unuia din canalele de care e plina si Padova ,in plus ca nu mai schimb 3 autobuze ajung acum in 20 de minute ,nu in 60 ca inainte,fara masini si fac si miscare.La fel ca italienii tocmai sositi cu masina de la slujbe ,pusi pe alergari usoare de la mci la mare ,cu catei de toate rasele.Pe malul raulurilor canal cu diguri bine amenajate ,pescari amatori veniti totusi cu masini si motorete.Sper ca prind si ei ceva pe langa linistea care dainuie aici.
Fetele (Maria,Camelia -cazate cu o englezoaica,o mexicanca,statunita,si o clujeanca Delia cu un accent neaos atunci cand vrea:) se muta de la casa lor tipic veneziana din nou la caminul Copernico.Am declinat invitatia de data asta.Voi sta ca acum
Cristiana Dumitrache este doctor in astronomie, cercetator la
Institutul Astronomic al Academiei Romane, dar se ocupa si de
astrologie, fiind membra a Asociatiei Astrologilor din Romania. In
pagina sa de web se gaseste o sectiune interesanta denumita
Cintecul Pamintului, si unde se poate asculta o melodie generata
pe baza inregistrarilor asupra cimpului geomagnetic al Pamintului,
si care au fost transpuse in note muzicale de fiica sa.
La adresa http://roastro.astro.ro/~crisd/geo/
se gaseste atit o melodie ilustrativa, in format MID, cit si o
inregistrare de la stirile TV unde era vorba chiar despre felul
cum a fost realizata melodia.
Ma voi obsinui cu gandul ca de la computerul acesta nu pot edita linkurile si nu stiu cand voi reedita paginile astea-acasa la anul noapte la net cafe sau cand apuc un Pc acasa.
Asa ca va mai spun ca imi place teribil sa vin cu bicicleta la serviciu -stagiu ma rog- .Descoperi de cateva zile un drum de pietris pe marginea unuia din canalele de care e plina si Padova ,in plus ca nu mai schimb 3 autobuze ajung acum in 20 de minute ,nu in 60 ca inainte,fara masini si fac si miscare.La fel ca italienii tocmai sositi cu masina de la slujbe ,pusi pe alergari usoare de la mci la mare ,cu catei de toate rasele.Pe malul raulurilor canal cu diguri bine amenajate ,pescari amatori veniti totusi cu masini si motorete.Sper ca prind si ei ceva pe langa linistea care dainuie aici.
Fetele (Maria,Camelia -cazate cu o englezoaica,o mexicanca,statunita,si o clujeanca Delia cu un accent neaos atunci cand vrea:) se muta de la casa lor tipic veneziana din nou la caminul Copernico.Am declinat invitatia de data asta.Voi sta ca acum
Muzica pamantului si scrisori de la prieteni
Dialoguri - MUZICA SFERELOR
Cristiana Dumitrache este doctor in astronomie, cercetator la
Institutul Astronomic al Academiei Romane, dar se ocupa si de
astrologie, fiind membra a Asociatiei Astrologilor din Romania. In
pagina sa de web se gaseste o sectiune interesanta denumita
Cintecul Pamintului, si unde se poate asculta o melodie generata
pe baza inregistrarilor asupra cimpului geomagnetic al Pamintului,
si care au fost transpuse in note muzicale de fiica sa.
La adresa http://roastro.astro.ro/~crisd/geo/
se gaseste atit o melodie ilustrativa, in format MID, cit si o
inregistrare de la stirile TV unde era vorba chiar despre felul
cum a fost realizata melodia.
Ma voi obsinui cu gandul ca de la computerul acesta nu pot edita linkurile si nu stiu cand voi reedita paginile astea-acasa la anul noapte la net cafe sau cand apuc un Pc acasa.
Asa ca va mai spun ca imi place teribil sa vin cu bicicleta la serviciu -stagiu ma rog- .Descoperi de cateva zile un drum de pietris pe marginea unuia din canalele de care e plina si Padova ,in plus ca nu mai schimb 3 autobuze ajung acum in 20 de minute ,nu in 60 ca inainte,fara masini si fac si miscare.La fel ca italienii tocmai sositi cu masina de la slujbe ,pusi pe alergari usoare de la mci la mare ,cu catei de toate rasele.Pe malul raulurilor canal cu diguri bine amenajate ,pescari amatori veniti totusi cu masini si motorete.Sper ca prind si ei ceva pe langa linistea care dainuie aici.
Fetele (Maria,Camelia -cazate cu o englezoaica,o mexicanca,statunita,si o clujeanca Delia cu un accent neaos atunci cand vrea:) se muta de la casa lor tipic veneziana din nou la caminul Copernico.Am declinat invitatia de data asta.Voi sta ca acum
Cristiana Dumitrache este doctor in astronomie, cercetator la
Institutul Astronomic al Academiei Romane, dar se ocupa si de
astrologie, fiind membra a Asociatiei Astrologilor din Romania. In
pagina sa de web se gaseste o sectiune interesanta denumita
Cintecul Pamintului, si unde se poate asculta o melodie generata
pe baza inregistrarilor asupra cimpului geomagnetic al Pamintului,
si care au fost transpuse in note muzicale de fiica sa.
La adresa http://roastro.astro.ro/~crisd/geo/
se gaseste atit o melodie ilustrativa, in format MID, cit si o
inregistrare de la stirile TV unde era vorba chiar despre felul
cum a fost realizata melodia.
Ma voi obsinui cu gandul ca de la computerul acesta nu pot edita linkurile si nu stiu cand voi reedita paginile astea-acasa la anul noapte la net cafe sau cand apuc un Pc acasa.
Asa ca va mai spun ca imi place teribil sa vin cu bicicleta la serviciu -stagiu ma rog- .Descoperi de cateva zile un drum de pietris pe marginea unuia din canalele de care e plina si Padova ,in plus ca nu mai schimb 3 autobuze ajung acum in 20 de minute ,nu in 60 ca inainte,fara masini si fac si miscare.La fel ca italienii tocmai sositi cu masina de la slujbe ,pusi pe alergari usoare de la mci la mare ,cu catei de toate rasele.Pe malul raulurilor canal cu diguri bine amenajate ,pescari amatori veniti totusi cu masini si motorete.Sper ca prind si ei ceva pe langa linistea care dainuie aici.
Fetele (Maria,Camelia -cazate cu o englezoaica,o mexicanca,statunita,si o clujeanca Delia cu un accent neaos atunci cand vrea:) se muta de la casa lor tipic veneziana din nou la caminul Copernico.Am declinat invitatia de data asta.Voi sta ca acum
miercuri, septembrie 29, 2004
Mai poate fi astazi Blajul,mica Roma?!
In data de 21 septembrie 2004 a avut loc la Academia Romana, in
amfiteatrul "Heliade Radulescu", un simpozion cu tema "250 de ani de la deschiderea primelor scoli sistematice romanesti", simpozion in cadrul careia si PSS Virgil Bercea a tinut un discurs in care a facut o prezentare a Scolilor Blajului, evolutia acestora si a modului in care, de la Blaj, scoala romaneasca s-a raspandit in principatele romane. A continuat vorbind despre Scoala Ardeleana si despre rolul ei in cultura romaneasca, despre corifeii Scolii Ardelene, despre Biblia de la Blaj dar si despre martirii Bisericii Unite din sec. XX.
Acum, prin bunavointa Preasfintiei Sale, va pun la dispozitie intregul material prezentat in cadrul acelui simpozion, material
Aniversarea a 250 de ani de la deschiderea Scolilor de la Blaj
Inalt Preasfintia Voastre,Domnule Presedinte,Domnule Ministru,
Domnilor academicieni,Doamnelor, Domnilor
O aniversare este un moment de bucurie, un moment de bilant, un moment de multumire:
- ne bucuram pentru ceea ce Blajul prin Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica si Scolile întemeiate la confluenta Tarnavelor si a vremurilor a realizat prin timp pentru cultura si spiritualitatea poporului roman. Bucurie nevinovata si binecuvantata pentru ca pe „pamantul sfant al Blajului” au scris cu litere de sange un Sincai, un Samuil Micu, un Petru Maior dar si un Vasile Aftenie, un Ioan Suciu sau un Alexandru Todea. Primii au avut ragazul sa alcatuiasca teorii, sa întemeieze scoli sau sa traduca biblii spre folosul tuturor romanilor iar altii au avut taria martiriului prin temnite si gulaguri romanesti spre trainicia
demnitatii si a libertatii aceluiasi popor.
- la ceas aniversar, putem face un bilant al învataceilor si al
dascalilor care s-au perindat prin aceste Scoli, respectiv a realizarilor pe care acesti elevi si profesori le-au daruit tarii, natiunii si lumii.
Chiar daca prin colbul vremii memoria oboseste, prin tomuri, documente si arhive istoria nu uita pe marii barbati ai neamului care si-au tocit coatele si si-au ascutit inteligentele pe bancile scartaitoare sau prin biblioteci cu bolti arcuite ale unui Blaj legendare de acum.
- si, tot la aniversarea Scolilor, trebuie sa multumim întai de toate Domnului care a binecuvantat aceste locuri cu atatea daruri, sa multumim acestor truditori într-ale cartii care au creat perspectivele Scolilor si sa multumim celor de astazi care mai stiu sa se adape înca de la fantanile darurilor”cum le-a numit fondatorul, episcopul Petru Pavel Aron.
1754 ramane pentru noi romanii, marele început - „de aici a rasarit
soarele romanilor” afirma Ion Eliade Radulescu în 1848 în fata Catedralei si a Scolilor din Blaj; 1754 este marele început al dezvoltarii culturii romanesti. Introspectiile filosofico-istorico-literare ale lui Varlaam, Dosoftei, Nicolae Milescu sau Antim Ivireanul facute cu un secol înainte, confirma valoarea Scolilor Blajului pentru cultura si spiritualitatea noastra. Nimeni si niciodata nu va putea suficient de mult elogia si cinsti acest început la Blaj si pe deschizîtorul „Scoalelor”, episcopul Petru Pavel Aron.
Lui Inochentie Micu-Klein i se datoreaza întemeierea institutiilor
culturale ale Blajului, în sensul concret si material. In aceste institutii se vor regasi, dupa ani îndelungi de însusire a unor cunostinte înalte în mari universitati europene de traditie, oameni ca Grigore Maior,Silvestru Caliani, Atanasie Rednic, Gherontie Cotorea, Gheorghe Sincai pe care, curand îi va chema destinul misionar al dascaliei romanesti de obste. Imaginea Maicii Roma, revelatia originii noastre din puternica ginta latina, constiinta latinitatii limbii si a continuitatii de drept istoric a romanilor pe teritoriul pe care îl populeaza au devenit bunuri personale ale unor ardeleni proveniti din poporul de rand, multi dintre ei fii de iobagi. Cu un secol în amonte, aceste cunostinte erau accesibile doar unor Principi luminati ca Petru Cercel si Dimitrie Cantemir,
sau marilor boieri-cronicari ca Grigore Ureche, Miron Costin sau
Constantin Cntacuzino. Temelia ontologica a istoriei romanilor a fost, este si va fi, atasamentul înflacarat fata de limba lor, coboratoare din latina Romei. Marele istoric postrenascentist Antonio Bonfini scria, scrutand trecutul îndepartat al romanilor, ca acestia “nu se lupta atat pentru viata, cat mai ales pentru salvarea limbii”. Iar, Timotei Cipariu afirma: „poporul roman a tinut totdeauna mai mult la limba si istoria sa decat la viata…”.
Daca vom înlatura ceata vremii, nu este greu sa refacem scena acelei
toamne de neuitat, cand pruncii romanilor au nazuit din satele lor sarace spre o cetate de lumina, proaspat aprinsa la confluenta Tarnavelor, asezata în centrul aproape geometric al lumii romanesti, spre Blaj.
Neuitatul episcop Petru Pavel Aron a deschis atunci, dintr-o data, trei scoli cu tot atatea trepte de învatatura. Una a fost „scoala de obste”, în care copiii învatau, dupa o traditie veche, scrisul, cititul si cunostintele religioase de baza, toate în limba romana. O putem numi cu termenul actual de scoala primara. A doua treapta, cu caracter de gimnaziu, se numea “scoala latineasca”, în concordanta cu întreaga pedagogie a Europei aflate înca în imperiul limbii latine, pentru noi limba stramosilor. Cu toate acestea, elevii gimnaziului erau obligati sa urmeze si cursurile “scolii romanesti” sau primare, pana la însusirea optima a limbii romane literare din vremea aceea. A treia treapta a fost deschisa ca liceu teologic superior, din care în deceniile urmatoare se va dezvolta, treptat, facultatea teologica de la Blaj. Nu este greu de vazut în aceasta structurare o constructie pedagogica aproape perfecta, care asigura succesiunea promotiilor de învatacei în flux constant, spre treapta
superioara de studiu a vremii.
Evolutia în timp a acestei structuri de început s-a datorat urcarii în scaunul vladicesc de la Blaj a episcopului Grigorie Maior care a
reorganizat învatamantul teologic la nivel superior, apoi lui Ioan Lemeni care a ridicat studiile de teologie si filosofie la rang universitar, mai apoi sub Alexandru Sterca Sulutiu scoala secundara s-a transformat înliceu cu 8 clase pentru ca sub Vasile Suciu, Blajul sa devina un adevarat oras al scolarilor.
Este impresionant sa urmaresti itinerariile copiilor de tarani veniti din toate colturile tarii sa ia lumina de la Blaj, în vremuri cand un drum din Chioar, Maramures sau Salaj dura zile obositoare în sir. S-au creat si s-au batatorit astfel drumuri cu un dublu sens, spre si dinspre Blaj, pe sleaul carora veneau taranusi încaltati în opinci si se întorceau, dupa ani de studii, carturari iubitori de limba, de cultura si de neam.
In Scolile Blajului si prin ele s-au ridicat si afirmat marii creatori ai Scolii Ardelene, un Samuil Micu, cel care a dat tuturor romanilor Biblia de la 1795, un scriitor de „cronici” si „aspru muncitor fanatic” (N. Iorga) precum Gheorghe Sincai sau un genial propagator de idei nationale ca Petru Maior. Un flux al pioseniei si dragostei de neam a facut ca o generatie dupa alta de absolventi ai marilor universitati europene, Roma, Viena, Paris sa revina la modestele catedre din Blaj, încarcati cu cunostinte cum nu se mai cunoscusera la romani. „Faclia aprinsa la Blaj, …, nu se va stinge vreodata. Episcopul Inochentie Micu n-a trecut-o numai în mainile vrednicului sau urmas, Petru Pavel Aron; el a încredintat-o sutelor si miilor de tineri ardeleni care au învatat de-atunci în Scoalele Blajului” spune Mircea Eliade.
Faclia aprinsa la Blaj a fost purtata de un Gheorghe Lazar la Bucuresti unde a deschis prima scoala romaneasca; de un Ion Maiorescu care a plecat la Craiova sa raspandeasca lumina primita în Blajul greco-catolic; primul sentiment de traire national romaneasca la Cernauti l-a implementat Aron Pumnul, dascalul de romana al lui Eminescu, plecat tot de pe bancile Scolilor din Blajul. „Limba, literatura si cultura romaneasca moderna poarta pecetea faurita la Blaj – cu cate lacrimi, cu cat sange si cu cat geniu o stie numai istoricul care si-a închinat viata cercetand aceasta epoca eroica” conchide Mircea Eliade.
Prin Scolile deschise de Biserica Unita la Blaj, prin aceste „fantani ale darurilor, … a tuturor de toata varsta”, cum le chema Petru PavelAron, romanii au pus un picior în Europa luminilor care putem spune a prefigurat Europa popoarelor unite de astazi.
Sincopa de aproape 50 de ani prin care a trecut Blajul nu a reusit sa nimiceasca marile idealuri, în ciuda atator forte potrivnice, iar
speranta în adevarul si dreptatea cauzei se confirma „într-o noua primavara” cum spune Sfantul Parinte Papa Ioan Paul al II-lea, chiar daca aceasta primavara este înca destul de capricioasa, spunem noi. Primavara Bisericii Greco-Catolice si a Scolilor Blajului tine de speranta în lucrarea proniei lui Dumnezeu care este si primul si ultimul care ocroteste si iubeste cu adevarat Blajul.
Multumesc Academiei Romane, presedintelui ei, Domnului Profesor Eugen Simion ca a promovat aceasta Sesiune Solemna pentru a aniversa cei 250 de ani de la Deschiderea primelor Scoli sistematice la Blaj.
21.IX.2004 Virgil Bercea
De la Vasile Bouleanu .
Desteapta-te romane ! Esti singur pe lume.
amfiteatrul "Heliade Radulescu", un simpozion cu tema "250 de ani de la deschiderea primelor scoli sistematice romanesti", simpozion in cadrul careia si PSS Virgil Bercea a tinut un discurs in care a facut o prezentare a Scolilor Blajului, evolutia acestora si a modului in care, de la Blaj, scoala romaneasca s-a raspandit in principatele romane. A continuat vorbind despre Scoala Ardeleana si despre rolul ei in cultura romaneasca, despre corifeii Scolii Ardelene, despre Biblia de la Blaj dar si despre martirii Bisericii Unite din sec. XX.
Acum, prin bunavointa Preasfintiei Sale, va pun la dispozitie intregul material prezentat in cadrul acelui simpozion, material
Aniversarea a 250 de ani de la deschiderea Scolilor de la Blaj
Inalt Preasfintia Voastre,Domnule Presedinte,Domnule Ministru,
Domnilor academicieni,Doamnelor, Domnilor
O aniversare este un moment de bucurie, un moment de bilant, un moment de multumire:
- ne bucuram pentru ceea ce Blajul prin Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica si Scolile întemeiate la confluenta Tarnavelor si a vremurilor a realizat prin timp pentru cultura si spiritualitatea poporului roman. Bucurie nevinovata si binecuvantata pentru ca pe „pamantul sfant al Blajului” au scris cu litere de sange un Sincai, un Samuil Micu, un Petru Maior dar si un Vasile Aftenie, un Ioan Suciu sau un Alexandru Todea. Primii au avut ragazul sa alcatuiasca teorii, sa întemeieze scoli sau sa traduca biblii spre folosul tuturor romanilor iar altii au avut taria martiriului prin temnite si gulaguri romanesti spre trainicia
demnitatii si a libertatii aceluiasi popor.
- la ceas aniversar, putem face un bilant al învataceilor si al
dascalilor care s-au perindat prin aceste Scoli, respectiv a realizarilor pe care acesti elevi si profesori le-au daruit tarii, natiunii si lumii.
Chiar daca prin colbul vremii memoria oboseste, prin tomuri, documente si arhive istoria nu uita pe marii barbati ai neamului care si-au tocit coatele si si-au ascutit inteligentele pe bancile scartaitoare sau prin biblioteci cu bolti arcuite ale unui Blaj legendare de acum.
- si, tot la aniversarea Scolilor, trebuie sa multumim întai de toate Domnului care a binecuvantat aceste locuri cu atatea daruri, sa multumim acestor truditori într-ale cartii care au creat perspectivele Scolilor si sa multumim celor de astazi care mai stiu sa se adape înca de la fantanile darurilor”cum le-a numit fondatorul, episcopul Petru Pavel Aron.
1754 ramane pentru noi romanii, marele început - „de aici a rasarit
soarele romanilor” afirma Ion Eliade Radulescu în 1848 în fata Catedralei si a Scolilor din Blaj; 1754 este marele început al dezvoltarii culturii romanesti. Introspectiile filosofico-istorico-literare ale lui Varlaam, Dosoftei, Nicolae Milescu sau Antim Ivireanul facute cu un secol înainte, confirma valoarea Scolilor Blajului pentru cultura si spiritualitatea noastra. Nimeni si niciodata nu va putea suficient de mult elogia si cinsti acest început la Blaj si pe deschizîtorul „Scoalelor”, episcopul Petru Pavel Aron.
Lui Inochentie Micu-Klein i se datoreaza întemeierea institutiilor
culturale ale Blajului, în sensul concret si material. In aceste institutii se vor regasi, dupa ani îndelungi de însusire a unor cunostinte înalte în mari universitati europene de traditie, oameni ca Grigore Maior,Silvestru Caliani, Atanasie Rednic, Gherontie Cotorea, Gheorghe Sincai pe care, curand îi va chema destinul misionar al dascaliei romanesti de obste. Imaginea Maicii Roma, revelatia originii noastre din puternica ginta latina, constiinta latinitatii limbii si a continuitatii de drept istoric a romanilor pe teritoriul pe care îl populeaza au devenit bunuri personale ale unor ardeleni proveniti din poporul de rand, multi dintre ei fii de iobagi. Cu un secol în amonte, aceste cunostinte erau accesibile doar unor Principi luminati ca Petru Cercel si Dimitrie Cantemir,
sau marilor boieri-cronicari ca Grigore Ureche, Miron Costin sau
Constantin Cntacuzino. Temelia ontologica a istoriei romanilor a fost, este si va fi, atasamentul înflacarat fata de limba lor, coboratoare din latina Romei. Marele istoric postrenascentist Antonio Bonfini scria, scrutand trecutul îndepartat al romanilor, ca acestia “nu se lupta atat pentru viata, cat mai ales pentru salvarea limbii”. Iar, Timotei Cipariu afirma: „poporul roman a tinut totdeauna mai mult la limba si istoria sa decat la viata…”.
Daca vom înlatura ceata vremii, nu este greu sa refacem scena acelei
toamne de neuitat, cand pruncii romanilor au nazuit din satele lor sarace spre o cetate de lumina, proaspat aprinsa la confluenta Tarnavelor, asezata în centrul aproape geometric al lumii romanesti, spre Blaj.
Neuitatul episcop Petru Pavel Aron a deschis atunci, dintr-o data, trei scoli cu tot atatea trepte de învatatura. Una a fost „scoala de obste”, în care copiii învatau, dupa o traditie veche, scrisul, cititul si cunostintele religioase de baza, toate în limba romana. O putem numi cu termenul actual de scoala primara. A doua treapta, cu caracter de gimnaziu, se numea “scoala latineasca”, în concordanta cu întreaga pedagogie a Europei aflate înca în imperiul limbii latine, pentru noi limba stramosilor. Cu toate acestea, elevii gimnaziului erau obligati sa urmeze si cursurile “scolii romanesti” sau primare, pana la însusirea optima a limbii romane literare din vremea aceea. A treia treapta a fost deschisa ca liceu teologic superior, din care în deceniile urmatoare se va dezvolta, treptat, facultatea teologica de la Blaj. Nu este greu de vazut în aceasta structurare o constructie pedagogica aproape perfecta, care asigura succesiunea promotiilor de învatacei în flux constant, spre treapta
superioara de studiu a vremii.
Evolutia în timp a acestei structuri de început s-a datorat urcarii în scaunul vladicesc de la Blaj a episcopului Grigorie Maior care a
reorganizat învatamantul teologic la nivel superior, apoi lui Ioan Lemeni care a ridicat studiile de teologie si filosofie la rang universitar, mai apoi sub Alexandru Sterca Sulutiu scoala secundara s-a transformat înliceu cu 8 clase pentru ca sub Vasile Suciu, Blajul sa devina un adevarat oras al scolarilor.
Este impresionant sa urmaresti itinerariile copiilor de tarani veniti din toate colturile tarii sa ia lumina de la Blaj, în vremuri cand un drum din Chioar, Maramures sau Salaj dura zile obositoare în sir. S-au creat si s-au batatorit astfel drumuri cu un dublu sens, spre si dinspre Blaj, pe sleaul carora veneau taranusi încaltati în opinci si se întorceau, dupa ani de studii, carturari iubitori de limba, de cultura si de neam.
In Scolile Blajului si prin ele s-au ridicat si afirmat marii creatori ai Scolii Ardelene, un Samuil Micu, cel care a dat tuturor romanilor Biblia de la 1795, un scriitor de „cronici” si „aspru muncitor fanatic” (N. Iorga) precum Gheorghe Sincai sau un genial propagator de idei nationale ca Petru Maior. Un flux al pioseniei si dragostei de neam a facut ca o generatie dupa alta de absolventi ai marilor universitati europene, Roma, Viena, Paris sa revina la modestele catedre din Blaj, încarcati cu cunostinte cum nu se mai cunoscusera la romani. „Faclia aprinsa la Blaj, …, nu se va stinge vreodata. Episcopul Inochentie Micu n-a trecut-o numai în mainile vrednicului sau urmas, Petru Pavel Aron; el a încredintat-o sutelor si miilor de tineri ardeleni care au învatat de-atunci în Scoalele Blajului” spune Mircea Eliade.
Faclia aprinsa la Blaj a fost purtata de un Gheorghe Lazar la Bucuresti unde a deschis prima scoala romaneasca; de un Ion Maiorescu care a plecat la Craiova sa raspandeasca lumina primita în Blajul greco-catolic; primul sentiment de traire national romaneasca la Cernauti l-a implementat Aron Pumnul, dascalul de romana al lui Eminescu, plecat tot de pe bancile Scolilor din Blajul. „Limba, literatura si cultura romaneasca moderna poarta pecetea faurita la Blaj – cu cate lacrimi, cu cat sange si cu cat geniu o stie numai istoricul care si-a închinat viata cercetand aceasta epoca eroica” conchide Mircea Eliade.
Prin Scolile deschise de Biserica Unita la Blaj, prin aceste „fantani ale darurilor, … a tuturor de toata varsta”, cum le chema Petru PavelAron, romanii au pus un picior în Europa luminilor care putem spune a prefigurat Europa popoarelor unite de astazi.
Sincopa de aproape 50 de ani prin care a trecut Blajul nu a reusit sa nimiceasca marile idealuri, în ciuda atator forte potrivnice, iar
speranta în adevarul si dreptatea cauzei se confirma „într-o noua primavara” cum spune Sfantul Parinte Papa Ioan Paul al II-lea, chiar daca aceasta primavara este înca destul de capricioasa, spunem noi. Primavara Bisericii Greco-Catolice si a Scolilor Blajului tine de speranta în lucrarea proniei lui Dumnezeu care este si primul si ultimul care ocroteste si iubeste cu adevarat Blajul.
Multumesc Academiei Romane, presedintelui ei, Domnului Profesor Eugen Simion ca a promovat aceasta Sesiune Solemna pentru a aniversa cei 250 de ani de la Deschiderea primelor Scoli sistematice la Blaj.
21.IX.2004 Virgil Bercea
De la Vasile Bouleanu .
Desteapta-te romane ! Esti singur pe lume.
Mai poate fi astazi Blajul,mica Roma?!
In data de 21 septembrie 2004 a avut loc la Academia Romana, in
amfiteatrul "Heliade Radulescu", un simpozion cu tema "250 de ani de la deschiderea primelor scoli sistematice romanesti", simpozion in cadrul careia si PSS Virgil Bercea a tinut un discurs in care a facut o prezentare a Scolilor Blajului, evolutia acestora si a modului in care, de la Blaj, scoala romaneasca s-a raspandit in principatele romane. A continuat vorbind despre Scoala Ardeleana si despre rolul ei in cultura romaneasca, despre corifeii Scolii Ardelene, despre Biblia de la Blaj dar si despre martirii Bisericii Unite din sec. XX.
Acum, prin bunavointa Preasfintiei Sale, va pun la dispozitie intregul material prezentat in cadrul acelui simpozion, material
Aniversarea a 250 de ani de la deschiderea Scolilor de la Blaj
Inalt Preasfintia Voastre,Domnule Presedinte,Domnule Ministru,
Domnilor academicieni,Doamnelor, Domnilor
O aniversare este un moment de bucurie, un moment de bilant, un moment de multumire:
- ne bucuram pentru ceea ce Blajul prin Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica si Scolile întemeiate la confluenta Tarnavelor si a vremurilor a realizat prin timp pentru cultura si spiritualitatea poporului roman. Bucurie nevinovata si binecuvantata pentru ca pe „pamantul sfant al Blajului” au scris cu litere de sange un Sincai, un Samuil Micu, un Petru Maior dar si un Vasile Aftenie, un Ioan Suciu sau un Alexandru Todea. Primii au avut ragazul sa alcatuiasca teorii, sa întemeieze scoli sau sa traduca biblii spre folosul tuturor romanilor iar altii au avut taria martiriului prin temnite si gulaguri romanesti spre trainicia
demnitatii si a libertatii aceluiasi popor.
- la ceas aniversar, putem face un bilant al învataceilor si al
dascalilor care s-au perindat prin aceste Scoli, respectiv a realizarilor pe care acesti elevi si profesori le-au daruit tarii, natiunii si lumii.
Chiar daca prin colbul vremii memoria oboseste, prin tomuri, documente si arhive istoria nu uita pe marii barbati ai neamului care si-au tocit coatele si si-au ascutit inteligentele pe bancile scartaitoare sau prin biblioteci cu bolti arcuite ale unui Blaj legendare de acum.
- si, tot la aniversarea Scolilor, trebuie sa multumim întai de toate Domnului care a binecuvantat aceste locuri cu atatea daruri, sa multumim acestor truditori într-ale cartii care au creat perspectivele Scolilor si sa multumim celor de astazi care mai stiu sa se adape înca de la fantanile darurilor”cum le-a numit fondatorul, episcopul Petru Pavel Aron.
1754 ramane pentru noi romanii, marele început - „de aici a rasarit
soarele romanilor” afirma Ion Eliade Radulescu în 1848 în fata Catedralei si a Scolilor din Blaj; 1754 este marele început al dezvoltarii culturii romanesti. Introspectiile filosofico-istorico-literare ale lui Varlaam, Dosoftei, Nicolae Milescu sau Antim Ivireanul facute cu un secol înainte, confirma valoarea Scolilor Blajului pentru cultura si spiritualitatea noastra. Nimeni si niciodata nu va putea suficient de mult elogia si cinsti acest început la Blaj si pe deschizîtorul „Scoalelor”, episcopul Petru Pavel Aron.
Lui Inochentie Micu-Klein i se datoreaza întemeierea institutiilor
culturale ale Blajului, în sensul concret si material. In aceste institutii se vor regasi, dupa ani îndelungi de însusire a unor cunostinte înalte în mari universitati europene de traditie, oameni ca Grigore Maior,Silvestru Caliani, Atanasie Rednic, Gherontie Cotorea, Gheorghe Sincai pe care, curand îi va chema destinul misionar al dascaliei romanesti de obste. Imaginea Maicii Roma, revelatia originii noastre din puternica ginta latina, constiinta latinitatii limbii si a continuitatii de drept istoric a romanilor pe teritoriul pe care îl populeaza au devenit bunuri personale ale unor ardeleni proveniti din poporul de rand, multi dintre ei fii de iobagi. Cu un secol în amonte, aceste cunostinte erau accesibile doar unor Principi luminati ca Petru Cercel si Dimitrie Cantemir,
sau marilor boieri-cronicari ca Grigore Ureche, Miron Costin sau
Constantin Cntacuzino. Temelia ontologica a istoriei romanilor a fost, este si va fi, atasamentul înflacarat fata de limba lor, coboratoare din latina Romei. Marele istoric postrenascentist Antonio Bonfini scria, scrutand trecutul îndepartat al romanilor, ca acestia “nu se lupta atat pentru viata, cat mai ales pentru salvarea limbii”. Iar, Timotei Cipariu afirma: „poporul roman a tinut totdeauna mai mult la limba si istoria sa decat la viata…”.
Daca vom înlatura ceata vremii, nu este greu sa refacem scena acelei
toamne de neuitat, cand pruncii romanilor au nazuit din satele lor sarace spre o cetate de lumina, proaspat aprinsa la confluenta Tarnavelor, asezata în centrul aproape geometric al lumii romanesti, spre Blaj.
Neuitatul episcop Petru Pavel Aron a deschis atunci, dintr-o data, trei scoli cu tot atatea trepte de învatatura. Una a fost „scoala de obste”, în care copiii învatau, dupa o traditie veche, scrisul, cititul si cunostintele religioase de baza, toate în limba romana. O putem numi cu termenul actual de scoala primara. A doua treapta, cu caracter de gimnaziu, se numea “scoala latineasca”, în concordanta cu întreaga pedagogie a Europei aflate înca în imperiul limbii latine, pentru noi limba stramosilor. Cu toate acestea, elevii gimnaziului erau obligati sa urmeze si cursurile “scolii romanesti” sau primare, pana la însusirea optima a limbii romane literare din vremea aceea. A treia treapta a fost deschisa ca liceu teologic superior, din care în deceniile urmatoare se va dezvolta, treptat, facultatea teologica de la Blaj. Nu este greu de vazut în aceasta structurare o constructie pedagogica aproape perfecta, care asigura succesiunea promotiilor de învatacei în flux constant, spre treapta
superioara de studiu a vremii.
Evolutia în timp a acestei structuri de început s-a datorat urcarii în scaunul vladicesc de la Blaj a episcopului Grigorie Maior care a
reorganizat învatamantul teologic la nivel superior, apoi lui Ioan Lemeni care a ridicat studiile de teologie si filosofie la rang universitar, mai apoi sub Alexandru Sterca Sulutiu scoala secundara s-a transformat înliceu cu 8 clase pentru ca sub Vasile Suciu, Blajul sa devina un adevarat oras al scolarilor.
Este impresionant sa urmaresti itinerariile copiilor de tarani veniti din toate colturile tarii sa ia lumina de la Blaj, în vremuri cand un drum din Chioar, Maramures sau Salaj dura zile obositoare în sir. S-au creat si s-au batatorit astfel drumuri cu un dublu sens, spre si dinspre Blaj, pe sleaul carora veneau taranusi încaltati în opinci si se întorceau, dupa ani de studii, carturari iubitori de limba, de cultura si de neam.
In Scolile Blajului si prin ele s-au ridicat si afirmat marii creatori ai Scolii Ardelene, un Samuil Micu, cel care a dat tuturor romanilor Biblia de la 1795, un scriitor de „cronici” si „aspru muncitor fanatic” (N. Iorga) precum Gheorghe Sincai sau un genial propagator de idei nationale ca Petru Maior. Un flux al pioseniei si dragostei de neam a facut ca o generatie dupa alta de absolventi ai marilor universitati europene, Roma, Viena, Paris sa revina la modestele catedre din Blaj, încarcati cu cunostinte cum nu se mai cunoscusera la romani. „Faclia aprinsa la Blaj, …, nu se va stinge vreodata. Episcopul Inochentie Micu n-a trecut-o numai în mainile vrednicului sau urmas, Petru Pavel Aron; el a încredintat-o sutelor si miilor de tineri ardeleni care au învatat de-atunci în Scoalele Blajului” spune Mircea Eliade.
Faclia aprinsa la Blaj a fost purtata de un Gheorghe Lazar la Bucuresti unde a deschis prima scoala romaneasca; de un Ion Maiorescu care a plecat la Craiova sa raspandeasca lumina primita în Blajul greco-catolic; primul sentiment de traire national romaneasca la Cernauti l-a implementat Aron Pumnul, dascalul de romana al lui Eminescu, plecat tot de pe bancile Scolilor din Blajul. „Limba, literatura si cultura romaneasca moderna poarta pecetea faurita la Blaj – cu cate lacrimi, cu cat sange si cu cat geniu o stie numai istoricul care si-a închinat viata cercetand aceasta epoca eroica” conchide Mircea Eliade.
Prin Scolile deschise de Biserica Unita la Blaj, prin aceste „fantani ale darurilor, … a tuturor de toata varsta”, cum le chema Petru PavelAron, romanii au pus un picior în Europa luminilor care putem spune a prefigurat Europa popoarelor unite de astazi.
Sincopa de aproape 50 de ani prin care a trecut Blajul nu a reusit sa nimiceasca marile idealuri, în ciuda atator forte potrivnice, iar
speranta în adevarul si dreptatea cauzei se confirma „într-o noua primavara” cum spune Sfantul Parinte Papa Ioan Paul al II-lea, chiar daca aceasta primavara este înca destul de capricioasa, spunem noi. Primavara Bisericii Greco-Catolice si a Scolilor Blajului tine de speranta în lucrarea proniei lui Dumnezeu care este si primul si ultimul care ocroteste si iubeste cu adevarat Blajul.
Multumesc Academiei Romane, presedintelui ei, Domnului Profesor Eugen Simion ca a promovat aceasta Sesiune Solemna pentru a aniversa cei 250 de ani de la Deschiderea primelor Scoli sistematice la Blaj.
21.IX.2004 Virgil Bercea
De la Vasile Bouleanu .
Desteapta-te romane ! Esti singur pe lume.
amfiteatrul "Heliade Radulescu", un simpozion cu tema "250 de ani de la deschiderea primelor scoli sistematice romanesti", simpozion in cadrul careia si PSS Virgil Bercea a tinut un discurs in care a facut o prezentare a Scolilor Blajului, evolutia acestora si a modului in care, de la Blaj, scoala romaneasca s-a raspandit in principatele romane. A continuat vorbind despre Scoala Ardeleana si despre rolul ei in cultura romaneasca, despre corifeii Scolii Ardelene, despre Biblia de la Blaj dar si despre martirii Bisericii Unite din sec. XX.
Acum, prin bunavointa Preasfintiei Sale, va pun la dispozitie intregul material prezentat in cadrul acelui simpozion, material
Aniversarea a 250 de ani de la deschiderea Scolilor de la Blaj
Inalt Preasfintia Voastre,Domnule Presedinte,Domnule Ministru,
Domnilor academicieni,Doamnelor, Domnilor
O aniversare este un moment de bucurie, un moment de bilant, un moment de multumire:
- ne bucuram pentru ceea ce Blajul prin Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica si Scolile întemeiate la confluenta Tarnavelor si a vremurilor a realizat prin timp pentru cultura si spiritualitatea poporului roman. Bucurie nevinovata si binecuvantata pentru ca pe „pamantul sfant al Blajului” au scris cu litere de sange un Sincai, un Samuil Micu, un Petru Maior dar si un Vasile Aftenie, un Ioan Suciu sau un Alexandru Todea. Primii au avut ragazul sa alcatuiasca teorii, sa întemeieze scoli sau sa traduca biblii spre folosul tuturor romanilor iar altii au avut taria martiriului prin temnite si gulaguri romanesti spre trainicia
demnitatii si a libertatii aceluiasi popor.
- la ceas aniversar, putem face un bilant al învataceilor si al
dascalilor care s-au perindat prin aceste Scoli, respectiv a realizarilor pe care acesti elevi si profesori le-au daruit tarii, natiunii si lumii.
Chiar daca prin colbul vremii memoria oboseste, prin tomuri, documente si arhive istoria nu uita pe marii barbati ai neamului care si-au tocit coatele si si-au ascutit inteligentele pe bancile scartaitoare sau prin biblioteci cu bolti arcuite ale unui Blaj legendare de acum.
- si, tot la aniversarea Scolilor, trebuie sa multumim întai de toate Domnului care a binecuvantat aceste locuri cu atatea daruri, sa multumim acestor truditori într-ale cartii care au creat perspectivele Scolilor si sa multumim celor de astazi care mai stiu sa se adape înca de la fantanile darurilor”cum le-a numit fondatorul, episcopul Petru Pavel Aron.
1754 ramane pentru noi romanii, marele început - „de aici a rasarit
soarele romanilor” afirma Ion Eliade Radulescu în 1848 în fata Catedralei si a Scolilor din Blaj; 1754 este marele început al dezvoltarii culturii romanesti. Introspectiile filosofico-istorico-literare ale lui Varlaam, Dosoftei, Nicolae Milescu sau Antim Ivireanul facute cu un secol înainte, confirma valoarea Scolilor Blajului pentru cultura si spiritualitatea noastra. Nimeni si niciodata nu va putea suficient de mult elogia si cinsti acest început la Blaj si pe deschizîtorul „Scoalelor”, episcopul Petru Pavel Aron.
Lui Inochentie Micu-Klein i se datoreaza întemeierea institutiilor
culturale ale Blajului, în sensul concret si material. In aceste institutii se vor regasi, dupa ani îndelungi de însusire a unor cunostinte înalte în mari universitati europene de traditie, oameni ca Grigore Maior,Silvestru Caliani, Atanasie Rednic, Gherontie Cotorea, Gheorghe Sincai pe care, curand îi va chema destinul misionar al dascaliei romanesti de obste. Imaginea Maicii Roma, revelatia originii noastre din puternica ginta latina, constiinta latinitatii limbii si a continuitatii de drept istoric a romanilor pe teritoriul pe care îl populeaza au devenit bunuri personale ale unor ardeleni proveniti din poporul de rand, multi dintre ei fii de iobagi. Cu un secol în amonte, aceste cunostinte erau accesibile doar unor Principi luminati ca Petru Cercel si Dimitrie Cantemir,
sau marilor boieri-cronicari ca Grigore Ureche, Miron Costin sau
Constantin Cntacuzino. Temelia ontologica a istoriei romanilor a fost, este si va fi, atasamentul înflacarat fata de limba lor, coboratoare din latina Romei. Marele istoric postrenascentist Antonio Bonfini scria, scrutand trecutul îndepartat al romanilor, ca acestia “nu se lupta atat pentru viata, cat mai ales pentru salvarea limbii”. Iar, Timotei Cipariu afirma: „poporul roman a tinut totdeauna mai mult la limba si istoria sa decat la viata…”.
Daca vom înlatura ceata vremii, nu este greu sa refacem scena acelei
toamne de neuitat, cand pruncii romanilor au nazuit din satele lor sarace spre o cetate de lumina, proaspat aprinsa la confluenta Tarnavelor, asezata în centrul aproape geometric al lumii romanesti, spre Blaj.
Neuitatul episcop Petru Pavel Aron a deschis atunci, dintr-o data, trei scoli cu tot atatea trepte de învatatura. Una a fost „scoala de obste”, în care copiii învatau, dupa o traditie veche, scrisul, cititul si cunostintele religioase de baza, toate în limba romana. O putem numi cu termenul actual de scoala primara. A doua treapta, cu caracter de gimnaziu, se numea “scoala latineasca”, în concordanta cu întreaga pedagogie a Europei aflate înca în imperiul limbii latine, pentru noi limba stramosilor. Cu toate acestea, elevii gimnaziului erau obligati sa urmeze si cursurile “scolii romanesti” sau primare, pana la însusirea optima a limbii romane literare din vremea aceea. A treia treapta a fost deschisa ca liceu teologic superior, din care în deceniile urmatoare se va dezvolta, treptat, facultatea teologica de la Blaj. Nu este greu de vazut în aceasta structurare o constructie pedagogica aproape perfecta, care asigura succesiunea promotiilor de învatacei în flux constant, spre treapta
superioara de studiu a vremii.
Evolutia în timp a acestei structuri de început s-a datorat urcarii în scaunul vladicesc de la Blaj a episcopului Grigorie Maior care a
reorganizat învatamantul teologic la nivel superior, apoi lui Ioan Lemeni care a ridicat studiile de teologie si filosofie la rang universitar, mai apoi sub Alexandru Sterca Sulutiu scoala secundara s-a transformat înliceu cu 8 clase pentru ca sub Vasile Suciu, Blajul sa devina un adevarat oras al scolarilor.
Este impresionant sa urmaresti itinerariile copiilor de tarani veniti din toate colturile tarii sa ia lumina de la Blaj, în vremuri cand un drum din Chioar, Maramures sau Salaj dura zile obositoare în sir. S-au creat si s-au batatorit astfel drumuri cu un dublu sens, spre si dinspre Blaj, pe sleaul carora veneau taranusi încaltati în opinci si se întorceau, dupa ani de studii, carturari iubitori de limba, de cultura si de neam.
In Scolile Blajului si prin ele s-au ridicat si afirmat marii creatori ai Scolii Ardelene, un Samuil Micu, cel care a dat tuturor romanilor Biblia de la 1795, un scriitor de „cronici” si „aspru muncitor fanatic” (N. Iorga) precum Gheorghe Sincai sau un genial propagator de idei nationale ca Petru Maior. Un flux al pioseniei si dragostei de neam a facut ca o generatie dupa alta de absolventi ai marilor universitati europene, Roma, Viena, Paris sa revina la modestele catedre din Blaj, încarcati cu cunostinte cum nu se mai cunoscusera la romani. „Faclia aprinsa la Blaj, …, nu se va stinge vreodata. Episcopul Inochentie Micu n-a trecut-o numai în mainile vrednicului sau urmas, Petru Pavel Aron; el a încredintat-o sutelor si miilor de tineri ardeleni care au învatat de-atunci în Scoalele Blajului” spune Mircea Eliade.
Faclia aprinsa la Blaj a fost purtata de un Gheorghe Lazar la Bucuresti unde a deschis prima scoala romaneasca; de un Ion Maiorescu care a plecat la Craiova sa raspandeasca lumina primita în Blajul greco-catolic; primul sentiment de traire national romaneasca la Cernauti l-a implementat Aron Pumnul, dascalul de romana al lui Eminescu, plecat tot de pe bancile Scolilor din Blajul. „Limba, literatura si cultura romaneasca moderna poarta pecetea faurita la Blaj – cu cate lacrimi, cu cat sange si cu cat geniu o stie numai istoricul care si-a închinat viata cercetand aceasta epoca eroica” conchide Mircea Eliade.
Prin Scolile deschise de Biserica Unita la Blaj, prin aceste „fantani ale darurilor, … a tuturor de toata varsta”, cum le chema Petru PavelAron, romanii au pus un picior în Europa luminilor care putem spune a prefigurat Europa popoarelor unite de astazi.
Sincopa de aproape 50 de ani prin care a trecut Blajul nu a reusit sa nimiceasca marile idealuri, în ciuda atator forte potrivnice, iar
speranta în adevarul si dreptatea cauzei se confirma „într-o noua primavara” cum spune Sfantul Parinte Papa Ioan Paul al II-lea, chiar daca aceasta primavara este înca destul de capricioasa, spunem noi. Primavara Bisericii Greco-Catolice si a Scolilor Blajului tine de speranta în lucrarea proniei lui Dumnezeu care este si primul si ultimul care ocroteste si iubeste cu adevarat Blajul.
Multumesc Academiei Romane, presedintelui ei, Domnului Profesor Eugen Simion ca a promovat aceasta Sesiune Solemna pentru a aniversa cei 250 de ani de la Deschiderea primelor Scoli sistematice la Blaj.
21.IX.2004 Virgil Bercea
De la Vasile Bouleanu .
Desteapta-te romane ! Esti singur pe lume.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)