DOUBLE JE
Une fois par mois, Bernard Pivot rend hommage à tous ceux qui, en adoptant la langue et la culture françaises, ont choisi de cultiver un double je.
Retrouvez sur le site les références des livres présentés pendant l’émission ainsi que l’actualité des invités.
Bernard Pivot
Un jeudi par mois à 22 H 45
Jeudi 21 octobre 2004, à 22h45
Bernard Pivot nous entraîne en Roumanie, pays à la longue tradition francophile ...
"Plutôt que Bucarest, j’ai choisi d’aller à Iasi, ville universitaire située au nord-est de la Roumanie, non loin de la Moldavie, parce qu’elle a une très longue tradition de francophonie et de francophilie. A Iasi, l’enseignement du français se porte très bien."
Bernard Pivot
Avec, entre autres :
- Alexandru Calinescu, professeur de littérature française à l’université
- Lidia Cioccoiu, directrice éditoriale d’une des plus importante maison d’édition (Polirom)
- Alex Leo Serban, critique cinématographique
- Maria Luiza Zan, mezzo soprano, chanteuse de jazz
- Des étudiants en français de l’université...
Déja trois ans de "Double je" pour Bernard Pivot !
Bernard Pivot revient sur ses découvertes et ces mots à sauver.
Fidélité
“Difficile en créant Double je d’imaginer que l’émission, prévue pour 10 numéros, serait encore à l’antenne trois ans plus tard. Mais la fidélité des téléspectateurs, quel que soit notre horaire de diffusion, a effacé tous les doutes et toutes les questions que j’ai pu au départ me poser – est-ce que le concept plairait, recevrais-je quantités de "double je" intéressants, saurais-je varier les invités ? Il n’est qu’à parcourir les lettres d’approbation que la chaîne et moi recevons pour s’en convaincre : le concept a séduit. Et ces propos élogieux me confortent dans l’idée de poursuivre ces portraits. D’ailleurs, comment ne pas être admiratif devant ces hommes et de ces femmes qui, pour des raisons heureuses ou malheureuses, ont ajouté la langue et la culture françaises à leur langue et leur culture originelles ?
Quant aux jeunes qui regardent l’émission, je pense qu’ils peuvent prendre conscience de l’intérêt de connaître plusieurs cultures, plusieurs langues et non pas une seule… et du plaisir qu’ils peuvent en tirer.”
Un vivier sans fin
“Et ce vivier est sans fin, car nous allons vers des temps où il y aura de plus en plus de "double, triple, quadruple ou quintuple je".
Renzo Piano, Jorge Semprun, Daniel Cohn-Bendit, François Cheng, Andrzej Seweryn, Neil McGregor, Steven Kaplan, Cheick Modibo Diarra. Et cette étudiante saoudienne, Nauf Almaïman, rédigeant une thèse sur Lolita, venue m’interroger sur Nabokov – parce que j’étais l’un des rares journalistes à l’avoir interviewé –, et à qui j’ai proposé de participer à l’émission. Que de gens passionnants, fascinants, impressionnants et exceptionnels ai-je rencontrés ! Et avec quelle facilité déconcertante certains arrivent à passer d’une langue à une autre !”
Brian Molko
“Et s’il y a eu plusieurs belles rencontres, mes plus beaux souvenirs sont sans doute liés aux chanteurs que j’ai interviewés (la chanson est un domaine que je connais moins que la littérature ou les arts) : Jane Birkin, Lio, Adamo, Keren Ann et Brian Molko, du groupe Placebo. Pour l’anecdote, et j’y ai été très sensible, Brian Molko m’a adressé son disque de platine, dédicacé, pour me remercier de notre entretien qui l’avait enthousiasmé. C’est d’ailleurs, l’interview la plus réclamée de France 2.”
Double je
“Aujourd’hui, il est fréquent que je reçoive des lettres de "double je" souhaitant participer à l’émission ou de gens connaissant des "double je", au français remarquable, qui mériteraient d’être connus. Des Français installés à l’étranger m’ont même suggéré d’adapter l’émission dans d’autres pays. Mais ce n’est pas à moi de le faire, par contre je ne demande qu’à être copié.”
marți, octombrie 26, 2004
la roumanie /france 2 television
DOUBLE JE
Une fois par mois, Bernard Pivot rend hommage à tous ceux qui, en adoptant la langue et la culture françaises, ont choisi de cultiver un double je.
Retrouvez sur le site les références des livres présentés pendant l’émission ainsi que l’actualité des invités.
Bernard Pivot
Un jeudi par mois à 22 H 45
Jeudi 21 octobre 2004, à 22h45
Bernard Pivot nous entraîne en Roumanie, pays à la longue tradition francophile ...
"Plutôt que Bucarest, j’ai choisi d’aller à Iasi, ville universitaire située au nord-est de la Roumanie, non loin de la Moldavie, parce qu’elle a une très longue tradition de francophonie et de francophilie. A Iasi, l’enseignement du français se porte très bien."
Bernard Pivot
Avec, entre autres :
- Alexandru Calinescu, professeur de littérature française à l’université
- Lidia Cioccoiu, directrice éditoriale d’une des plus importante maison d’édition (Polirom)
- Alex Leo Serban, critique cinématographique
- Maria Luiza Zan, mezzo soprano, chanteuse de jazz
- Des étudiants en français de l’université...
Déja trois ans de "Double je" pour Bernard Pivot !
Bernard Pivot revient sur ses découvertes et ces mots à sauver.
Fidélité
“Difficile en créant Double je d’imaginer que l’émission, prévue pour 10 numéros, serait encore à l’antenne trois ans plus tard. Mais la fidélité des téléspectateurs, quel que soit notre horaire de diffusion, a effacé tous les doutes et toutes les questions que j’ai pu au départ me poser – est-ce que le concept plairait, recevrais-je quantités de "double je" intéressants, saurais-je varier les invités ? Il n’est qu’à parcourir les lettres d’approbation que la chaîne et moi recevons pour s’en convaincre : le concept a séduit. Et ces propos élogieux me confortent dans l’idée de poursuivre ces portraits. D’ailleurs, comment ne pas être admiratif devant ces hommes et de ces femmes qui, pour des raisons heureuses ou malheureuses, ont ajouté la langue et la culture françaises à leur langue et leur culture originelles ?
Quant aux jeunes qui regardent l’émission, je pense qu’ils peuvent prendre conscience de l’intérêt de connaître plusieurs cultures, plusieurs langues et non pas une seule… et du plaisir qu’ils peuvent en tirer.”
Un vivier sans fin
“Et ce vivier est sans fin, car nous allons vers des temps où il y aura de plus en plus de "double, triple, quadruple ou quintuple je".
Renzo Piano, Jorge Semprun, Daniel Cohn-Bendit, François Cheng, Andrzej Seweryn, Neil McGregor, Steven Kaplan, Cheick Modibo Diarra. Et cette étudiante saoudienne, Nauf Almaïman, rédigeant une thèse sur Lolita, venue m’interroger sur Nabokov – parce que j’étais l’un des rares journalistes à l’avoir interviewé –, et à qui j’ai proposé de participer à l’émission. Que de gens passionnants, fascinants, impressionnants et exceptionnels ai-je rencontrés ! Et avec quelle facilité déconcertante certains arrivent à passer d’une langue à une autre !”
Brian Molko
“Et s’il y a eu plusieurs belles rencontres, mes plus beaux souvenirs sont sans doute liés aux chanteurs que j’ai interviewés (la chanson est un domaine que je connais moins que la littérature ou les arts) : Jane Birkin, Lio, Adamo, Keren Ann et Brian Molko, du groupe Placebo. Pour l’anecdote, et j’y ai été très sensible, Brian Molko m’a adressé son disque de platine, dédicacé, pour me remercier de notre entretien qui l’avait enthousiasmé. C’est d’ailleurs, l’interview la plus réclamée de France 2.”
Double je
“Aujourd’hui, il est fréquent que je reçoive des lettres de "double je" souhaitant participer à l’émission ou de gens connaissant des "double je", au français remarquable, qui mériteraient d’être connus. Des Français installés à l’étranger m’ont même suggéré d’adapter l’émission dans d’autres pays. Mais ce n’est pas à moi de le faire, par contre je ne demande qu’à être copié.”
Une fois par mois, Bernard Pivot rend hommage à tous ceux qui, en adoptant la langue et la culture françaises, ont choisi de cultiver un double je.
Retrouvez sur le site les références des livres présentés pendant l’émission ainsi que l’actualité des invités.
Bernard Pivot
Un jeudi par mois à 22 H 45
Jeudi 21 octobre 2004, à 22h45
Bernard Pivot nous entraîne en Roumanie, pays à la longue tradition francophile ...
"Plutôt que Bucarest, j’ai choisi d’aller à Iasi, ville universitaire située au nord-est de la Roumanie, non loin de la Moldavie, parce qu’elle a une très longue tradition de francophonie et de francophilie. A Iasi, l’enseignement du français se porte très bien."
Bernard Pivot
Avec, entre autres :
- Alexandru Calinescu, professeur de littérature française à l’université
- Lidia Cioccoiu, directrice éditoriale d’une des plus importante maison d’édition (Polirom)
- Alex Leo Serban, critique cinématographique
- Maria Luiza Zan, mezzo soprano, chanteuse de jazz
- Des étudiants en français de l’université...
Déja trois ans de "Double je" pour Bernard Pivot !
Bernard Pivot revient sur ses découvertes et ces mots à sauver.
Fidélité
“Difficile en créant Double je d’imaginer que l’émission, prévue pour 10 numéros, serait encore à l’antenne trois ans plus tard. Mais la fidélité des téléspectateurs, quel que soit notre horaire de diffusion, a effacé tous les doutes et toutes les questions que j’ai pu au départ me poser – est-ce que le concept plairait, recevrais-je quantités de "double je" intéressants, saurais-je varier les invités ? Il n’est qu’à parcourir les lettres d’approbation que la chaîne et moi recevons pour s’en convaincre : le concept a séduit. Et ces propos élogieux me confortent dans l’idée de poursuivre ces portraits. D’ailleurs, comment ne pas être admiratif devant ces hommes et de ces femmes qui, pour des raisons heureuses ou malheureuses, ont ajouté la langue et la culture françaises à leur langue et leur culture originelles ?
Quant aux jeunes qui regardent l’émission, je pense qu’ils peuvent prendre conscience de l’intérêt de connaître plusieurs cultures, plusieurs langues et non pas une seule… et du plaisir qu’ils peuvent en tirer.”
Un vivier sans fin
“Et ce vivier est sans fin, car nous allons vers des temps où il y aura de plus en plus de "double, triple, quadruple ou quintuple je".
Renzo Piano, Jorge Semprun, Daniel Cohn-Bendit, François Cheng, Andrzej Seweryn, Neil McGregor, Steven Kaplan, Cheick Modibo Diarra. Et cette étudiante saoudienne, Nauf Almaïman, rédigeant une thèse sur Lolita, venue m’interroger sur Nabokov – parce que j’étais l’un des rares journalistes à l’avoir interviewé –, et à qui j’ai proposé de participer à l’émission. Que de gens passionnants, fascinants, impressionnants et exceptionnels ai-je rencontrés ! Et avec quelle facilité déconcertante certains arrivent à passer d’une langue à une autre !”
Brian Molko
“Et s’il y a eu plusieurs belles rencontres, mes plus beaux souvenirs sont sans doute liés aux chanteurs que j’ai interviewés (la chanson est un domaine que je connais moins que la littérature ou les arts) : Jane Birkin, Lio, Adamo, Keren Ann et Brian Molko, du groupe Placebo. Pour l’anecdote, et j’y ai été très sensible, Brian Molko m’a adressé son disque de platine, dédicacé, pour me remercier de notre entretien qui l’avait enthousiasmé. C’est d’ailleurs, l’interview la plus réclamée de France 2.”
Double je
“Aujourd’hui, il est fréquent que je reçoive des lettres de "double je" souhaitant participer à l’émission ou de gens connaissant des "double je", au français remarquable, qui mériteraient d’être connus. Des Français installés à l’étranger m’ont même suggéré d’adapter l’émission dans d’autres pays. Mais ce n’est pas à moi de le faire, par contre je ne demande qu’à être copié.”
Riscand sa fiu patriotard
Dupa ce ne-am pierdut speranta in noi insine.Vorba americanului :Ajuta-te singur ...si as adauga ..si vei fi ajutat.Sa ne cunoastem istoria,respectandu-i pe altii ,cunoscandu-ne mai bine-de multe ori prin ochii celorlati ,binevoitori sau nu-
International«Afacerea Bastroe», strategia lui PutinIn veacul X, din Gardarike" – teritoriile slave colonizate si dominate de vikingii rasariteni numiti varegi, "Urus" sau "Rus", s-a nascut, in jurul Kievului (Koenugard), RUSIA, ca stat slav al "rusilor", numiti ulterior, potrivit impartirii regionale medievale, velico-rusi ("rusi vechi"), "malo-rusi ("rusi mici") sau "russini" si bielo-rusi ("rusi albi").O Rusie desfiintata de luptele intestine si de invazia tatara la inceputul veacului XIII, care avea sa renasca prin Moscova doua secole mai tarziu, transformandu-se in Imperiu in veacul XVIII!Devenita sovietica in 1917, Rusia, pentru a avea trei voturi in societatea Natiunilor si a contracara actiunea dezintegratoare, propagandistica, vizand spargerea unitatii poporului rus, desfasurata in regiunile ocupate de ei, de austriecii germani, in randul malo-rusilor (botezati "ucrainti" sau "ucraineni" in 1894), cu centrul de iradiere – Lvov, a inventat pe langa RepublicaSovietica Bielorusa si o "Republica Sovietica Ucraineana", la 11 decembrie 1917.Acesteia i-a incredintat direct sau prin intermediul "Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti", cu capitala la Balta, teritoriile romanesti dintre cursurile mijlocii si inferioare ale Nistrului si Niprului, cu misiunea de a continua, din 1924, deznationalizarea romanilor prin "ucrainizare" sau "moldovenizare" (crearea "natiunii culturale" moldovenesti).Bastroe, paravanul MoscoveiAstazi, la capatul unui lung proces de prefacere "democratica" prin intermediul "revolutiilor" si al infuziei de capital si tehnologie occidentale, Rusia Imperiala dispune de doua duzini de voturi la ONU din partea statelor "independente", dar cu armata, politie, functionarime si o treime din populatie rusesti de implant, grupate in CSI.In cadrul acestora, "Ucraina" are o pozitie "privilegiata" data fiind tripla sa misiune: 1) de avanpost, intarit nuclear, al Imperiului in Europa; 2) de "hartie de prins muste" pentru mankurtii Occidentului care, vanandu-i resursele naturale si forta de munca ieftina, uitand ca Rusia s-a nascut la Kiev, ii pregatesc gratis specialistii (inclusiv militari) si investesc masiv pe teritoriulsau, sperand ca o vor atrage in UE (Germania si satelitii sai, Austria, Ungaria, Croatia, Slovenia) sau NATO (SUA si Canada); 3) de "sperietoare" pentru esticii din fostul lagar socialist, adusi in situatia de a reactiona potrivit dictonului "boierii sunt rai, tarul e bun!", aruncandu-se, in fata "agresivitatii" si "intolerantei" Kievului, in bratele Moscovei."Afacerea Bastroe" tine de aceasta ultima misiune a "Ucrainei", de "acoperire" a strategiei pe termen lung a "tarului Putin". Strategie care prevede, la capatul procesului de restructurare si relansare economica si politico-militara a Rusiei Imperiale, reunificarea statala rusa in jurul unei capitale mai apropiate de "Europa", eventual revenirea la prima Capitala, Kievul.Un proces deja declansat prin realizarea "Uniunii Rusia-Belarus" la care va adera, la momentul potrivit, Ucraina. Semnalul, nebagat in seama in Occident, a fost dat deja de "tarul Putin" prin unificarea, in chiar zilele in care am incredintat hartiei aceste randuri, a bisericilor ruse de la Moscova, Kiev si Minsk sub lozinca refacerii unitatii ortodoxiei.Romania, punte de legaturaCondamnata de singurul presedinte american care a vazut, pe post de "stele verzi", "curcubeul", sa fie "puntea de legatura" intre SUA si Rusia, Romania va dansa asa cum va dicta "buna" si "democratica" Moscova si va aproba dezinteresatul Washington, inclusiv in scandalul cu "raul" Kiev, care ne scurma pamantul cu bani germani, in interes imperial rusesc!Si aceasta deoarece, in aceste noi "clipe intr-adevar grele" (Carol al II-lea) pentru Tara, Romania are o "clasa politica" si o "diplomatie" de tot hazul, pline de "specialisti" in "H2O2" si in "strangerea legaturilor cu romanii si ceilalti ROMANICI (care or fi aia Dumnezeu stie, bulgarii, albanezii, grecii, sarbii – n.n.) din Balcani", care ne duc cu gandul la acel ceva ascuns, dupa parerea lui Napoleon, in "ciorapul de piele" al lui Talleyrand.Desi afacerea a fost perfecta si supervizata de Putin inca din luna ianuarie 2004, prin intermedierea unei firme englezesti care ia 1% din valoare, "diplomatii" nostri vor aminti in curand, cu surle si trambite, ca rusii ne inapoiaza "Tezaurul" sau, mai probabil, "scheletul" lui, asa cum au facut cu "Closca cu puii de aur", jumulita de "pene" (pietrele pretioase care umpleau goluriledantelei de aur a vaselor). Uitand ca singura data in istorie cand au acceptat sa ne inapoieze ce ne-au furat, rusii au facut-o conditionat: in anii 1919-1922, inghesuiti de razboiul civil, ne-au declarat ca recunosc Unirea de la 27 martie/9 aprilie 1918 a "Basarabiei" cu Tara daca renuntam la Tezaurul incredintat spre pastrare.Sau ne dau tezaurul daca renuntam la unirea cu "Basarabia"! Ca ne-au promis tezaurul in clipa in care Romania va deveni "stat socialist" si nu s-au tinut de cuvant, ca, pana la urma, dupa 1940 au hotarat sa pastreze si tezaurul, si "Basarabia", are mai putina importanta. Semnificativ ramane faptul ca in mintea rusului de rand s-a inradacinat ideea "TEZAURUL SAU BASARABIA".«Sacrificii istorice» prin TratatPrin urmare, repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de "moldovenizare" care traiesc in "Ucraina" si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita "Republica Moldova".Cu atat mai mult, cu cat fostul nostru presedinte, Emil Constantinescu (1996-2000), s-a trezit vorbind in 1997 la Davos despre "sacrificii istorice", declarand postului de radio "ucrainean" "Nova Mova": "Suntem dispusi sa recunoastem granitele actuale" si ca "Insula Serpilor este teritoriu ucrainean"."Recunoasterea" s-a facut prin parafarea la Kiev, la 3 mai 1997, de catre Ghennadi Udovenko si "specialistul" in atomii de oxigen din molecula apei, Adrian Severin, si semnarea de catre domnia-sa si Leonid Kucima, la 2 iunie 1997, la Neptun, a Tratatului de baza dintre Romania si "Ucraina".Iar daca am renuntat la "romanii de langa noi", cu atat mai mult am renuntat la fratii nostri pierduti in imensitatea rusa, sfidand normele impuse de Consiliul Europei privind prezervarea minoritatilor si a limbilor vorbite pe continent.Ce ne ramane de facut? Sa evaluam in "suflete" sacrificiul constantinesco-severinean, ca sa vedem daca ne facem vinovati de "crima" sau, in inconstienta noastra, de "genocid cultural" pe seama fratilor nostri romani "sacrificati"! Pentru ca urmare a rapturilor teritoriale, deportarilor sau emigrarilor impuse, neluan-du-i in calcul pe indraznetii care se declarasera romani, statisticaoficiala sovietica din 1989 ridica la 3.352.352 numarul "moldovenilor" traitori in URSS!Romanii «sacrificiilor istorice»Ascunzand existenta declaratilor ROMÅNI la "si altii", recensamantul sovietic din 1989 preciza, in ceea ce-i privea pe ROMÅNII DECLARATI "MOLDOVENI", ca, din cele 3.352.352 de suflete a caror existenta era oficial recunoscuta, 2.794.749 traiau in RSS Moldoveneasca, 324.525 in RSS Ucraineana, 172.671 in RSFSR, 33.098 in RSS Kazaha, 5.595 in RSS Uzbeca, 4.964 in RSS Bielorusa, 3.223 in RSS Lituaniana, 2.842 in RSS Gruzina, 2.466 in RSS Turkmena, 1.915 in RSS Azerbaidjan, 1.875 in RSS Kircheza, 1.450 in RSS Letona, 1.215 in RSS Letona, 879 in RSS Tadjica, 525 in RSS Armeneasca.Nu stim in ce masura in aceste statistici au fost prinsi romanii traitori in regiunile Kirovograd (6.6.14), Vorosilovgrad (4.708), Donetk (11.760), Rostov (5.330), Republica Autonoma Komi (3.762) si urmasii lor. Sau cei peste 30.000 de romani care traiesc pe valea raului Usuuri, in sate compacte (Teiul, Zambreni, Bogatarca, Kisinovka, Balcinesti, Dunaj, Basarabia Noua, Loganesti, Timofeievka, Alexeievca) la nord de Vladivostok, aprovizionand acest oras cu branza ("moldovanskij sir").Nu stim cati mai sunt romanii din satele de pescari de pe Amur (Inul, Aur, Dunarea) langa Habarovskul generalului secesionist Igor Smirnov sau in satul Alexandreni de pe Selendza (afluent al Amurului) si nici cati au mai ramas din cei peste 20.000 romani stabiliti ca tarani sau pescari in Manciuria, in regiunea Primorsk, pentru ca multi au evadat, periodic, pe mare, cerand azil politic Japoniei si stabilindu-se in Insula Hokkaido. Stim insa cati romani sunt oficial inregistrati in "Ucraina" si banuim cati traiesc in realitate, supusi deznationalizarii in regiunile si raioanele acestui temporar vecin al nostru."Repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de «moldovenizare» care traiesc in «Ucraina» si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita «Republica Moldova»."«Ucraina», romanii si «moldovenii»Luand in serios misiunea incredintata de Politburo al Partidului bolsevic de la Moscova, de slavizare (rusificare) rapida a romanilor, prin etapa tranzitorie de "moldovenizare", "Ucraina" declara din 1924 existenta pe teritoriul sau a doua categorii de romani: primii, pastrand intreaga cerbicia neamului se recunosc ROMÅNI, ceilalti, bolsevizatii, colaborationistii sau cei proveniti dinstimulatele casatorii mixte, se recomanda "moldoveni". Mai exista o categorie aparte, circa 4.500 de suflete, traind ca in Evul Mediu timpuriu in creierii Carpatilor impaduriti, in satele Mirke (Mircea, 1.500 persoane) si Poroskovo (3.000), in raioanele Velyky Berezin si Perecin, la 35 km N si, respectiv, 45 km N-E de Ujgorod, descoperiti intamplator in 1999, carora "ucraintii" le zic "voloki" sau "loscarini", care stiu ca vorbesc "rumaneste", dar au uitat cum ii cheama.Si care, in contact prin 1980 cu prima "cutie care vorbeste" adusa de un soldat, fiu al satului "Poroscova", din Afganistan, adica un radio cu tranzistori, invartind butoanele au constatat ca sunt unii care vorbesc asa ca ei.Drept care au plans de bucurie, si-au cantat "horele" lor ("Toata lumea are neamu/Numa’ io’ pe nime’ n’amu/Toata lumea are tara/Numa’ Noi ca canii-afara" etc.) si au decretat intr-un glas ca ei fac parte din poporul care se cheama..."Radio Bucuresti"! Iar noi stim de-atatia ani despre existenta, nu in Matto-Grosso, ci in centrul geografic al Europei, a acestor romani pierduti in mileniul I, fara electricitate, fara biserica, fara scoala si nu atragem atentia lumii civilizate asupra genocidului cultural la care sunt supusi de catre urmasii furilor de pamant romanesc!La o suprafata de 603.700 km2 (mixtura de pamanturi rusesti, poloneze, lituaniene, romanesti si tatarasti), "Ucraina" declara, la recensamantul din 1989, o populatie de 51.452.000 locuitori, din care "ucraineni" 37.419.000 si rusi 11.356.000, romanii inscriindu-se cu 460.000 (135.000 romani si 325.000 "moldoveni").Epurare etnica sistematicaIn 2001, in urma "repatrierilor" si a emigrarilor in Occident, declara 48.240.902 locuitori din care 37.541.693 "ucraineni", desi vorbitori de limba "ucraineana" erau doar 31.970.728, inclusiv 9.367 de declarati "romani" si 27.775 de "moldoveni". In randul celor peste 100 de etnii atestate, rusii numarau in 2001 – 8.334.000 de suflete, bielorusii – 275.800, bulgarii – 204.600, ungurii – 156.600, polonezii – 144.100, evreii – 103.600, armenii – 99.900, grecii – 91.500, tiganii – 47.600, azerii – 45.200, gruzinii – 34.200, germanii – 33.300, gagauzii – 31.900 etc. Doua etnii beneficiau de un tratament aparte, dispunand de cate doua categorii fiecare: tatarii, indicati cu 248.200 suflete in Crimeea si 73.300 in rest (total 321.500), si romanii, care totalizau 409.600 de suflete: 151.000 ca romani si 258.600 ca "moldoveni".O scadere de la 460.000 la 409.600 in 12 ani, in conditiile in care s-au "repatriat" zeci de mii de romani deportati, era mai mult decat dubioasa, astfel incat, in diferitele regiuni ale "Ucrainei" au inceput sa apara intrebari. Comentand cifra de 32.100 romani rezultata pentru regiunea Transcarpatia, spre exemplu, publicistul Ion Huzau se intreba in numarul din 1 februarie 2003 al publicatiei oficiale "republicane" de limba romana "Concordia": "Unde sunt romanii din Grusevo-Peri, Teaciv, Bedeu, Ujgorod, Beregovo? Sunt multe semne de intrebare referitor la numarul romanilor din raionul Rahiv – doar 10,5 mii de persoane.Or, conform datelor noastre neoficiale, acest numar este inregistrat numai in Apsa de Mijloc si Biserica Alba. Unde sunt cei din Vodita-Plaiut, Apsa-de-Sus, Velichii Bycikiu etc.?"Democratia postbolsevicaPe urmele "romanilor disparuti" a pornit, apeland la sprijinul tuturor organizatiilor cultural-artistice romanesti, singurul deputat pe care l-au avut romanii (1994-2002) in Rada Suprema de la Kiev, ales normal, in baza legii, de catre obste, bataiosul lider Ion Popescu.Un drum anevoios, pe care pasea cu discretie, din 1990, profesorul Gheorghe Gorda, din Regiunea Cernauti, disident cu domiciliul "fortat" in Voloca, cel care, vizitand ca turist toate localitatile romanesti din Ucraina, inainte de 1940, si-a publicat rezultatul cercetarii in lucrarea "Oul pascal sau Mahna lui Mahna" (Timisoara, 1999), o oda inchinata ultimului cazac roman care a infruntat"ciuma rosie" in Razboiul civil – Nestor Mahno (Mahna).Concluziile deputatului Ion Popescu au fost uluitoare. Cifra reala a romanilor, cu tot cu "moldoveni", era in 2001 de 508.700, "ucrainenii" ascunzand circa 100.000 deoarece, traind in zone compacte, depaseau, local, procentul de 20% cerut de punctul 8 al Cartii europene a limbilor minoritare sau regionale, fapt ce ar fi atras niste drepturi impuse de bilingvismul zonal.Si aceasta in conditiile in care Romania a impus inscriptionarea bilingva in localitati in care minoritarii sunt sub 1% (ex. Sibiu), iar celor 61.000 de "ucraineni" declarati pe teritoriul sau le-a oferit, prin "discriminare pozitiva", reprezentare in Parlament si, numai in 2003, prin organizatia lor ("Uniunea Ucrainenilor"), un ajutor de 17 miliarde lei.Sa mergem insa pe urmele romanilor rasariteni, bastinasi in "Ucraina", de la vest de Carpati, botezati astazi "ucraineni", spre Nistru si dincolo de Nistru, coborand pe Bug si Nipru spre "Marea cea Mare" a batranilor nostri domni si sa vedem cat de "impliniti" sunt sub noua "democratie" de ocupatie, postbolsevica. Gardianul, Dr. Mircea Dogaru, 26 oct
MAMA ACTORULUI ETHAN HAWKE NU MAI VREA SA PLECE DIN ROMANIA
„LIPSA DE MANDRIE A ROMANILOR ESTE CIUDATA“Autor: OANA-MARIA BALTOC
Leslie Hawke, mama cunoscutului actor Ethan Hawke, locuieste in tara noastra de patru ani. Dupa doua casnicii esuate, si-a vandut luxosul apartament de langa Central Park, New York, si s-a stabilit in a doua sa casa, Romania, (vrea sa-si cumpere un alt apartament in Bucuresti) de unde marturiseste ca nu va pleca pana cand nu va ajuta pe toate mamele si pe copiii loviti de soarta sa-si faca un rost in viata. Dupa ce a muncit la Bacau si a pus pe picioare Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, a venit si in Capitala, pentru a dezvolta programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“, deocamdata in sectorul cinci, cel mai sarac din oras. Fiul sau Ethan isi ajuta mama ori de cate ori poate, asa cum se va intampla si in data de 12 noiembrie, la New York, unde va fi gazda unui eveniment de strangere de fonduri pentru programele derulate de Leslie in tara noastra.
De ce ati ales Romania pentru a implementa acest program de ajutorare? Nu am ales-o. M-am alaturat Corpului Pacii din SUA si ei m-au trimis in Romania. Eu ma asteptam sa plec in Ecuador! Abia cand am ajuns aici si m-am implicat in munca cu oamenii am realizat ca as putea avea ceva de oferit.
Faptul ca sunteti mama lui Ethan Hawke, o adevarata vedeta internationala, v-a ajutat in rezolvarea activitatilor in tara noastra? Nu a ajutat activitatea mea in sine. Beneficiarii Asociatiei Ovidiu Rom n-au nici o idee cine e fiul meu. Dar m-a ajutat intr-adevar sa fac publicitate programelor noastre. Ajuta acest lucru programele in mod real? Nu sunt sigura. Dar uneori imi e mai usor sa obtin intalniri cu oameni influenti.
Considerati orasul Bacau o noua casa sau un loc unde sunteti nevoita sa locuiti o vreme? Bacau este orasul in care am inceput Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, deci imi este foarte drag. De curand, am inceput programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“ si in sectorul 5, cu finantare DAI/GRASP prin USAID. Deci acum imi petrec timpul jumatate in Bucuresti, jumatate in Bacau. Iubesc energia pe care o simti in Bucuresti, dar cand cobor din tren in Bacau ma simt cu adevarat acasa. E cumva ca atunci cand imi vizitez parintii in Texas. Sunt in sfarsit ACASA si e un sentiment placut, dar in cateva zile sunt gata sa pornesc din nou catre Marele Oras.
Care este diferenta dintre Romania primelor zile petrecute aici si a Romaniei pe care ati ajuns sa o cunoasteti? Romania de azi vibreaza mai puternic si este mai optimista decat Romania anului 2000. De curand am fost cu niste prieteni prin Transilvania, Maramures si Bucovina, dupa care inapoi la Bacau. Am fost uimita de cat de prosper arata lucrurile zilele astea. Una dintre prietenele mele cu care am facut excursia si care a petrecut foarte mult timp in Europa de Est in ultimii 20 de ani mi-a spus „Lucrurile arata mai bine decat in Ungaria zilele astea“, si asta m-a facut sa ma simt foarte mandra! AU CREZUT CA NE PIERDEM TIMPUL
Sunteti multumita de rezultatele muncii dumneavoastra aici? Scopul muncii noastre este sa ajutam copiii sa termine liceul si pe unii chiar facultatea, deci nu vom putea sti care este „rata de succes“ timp de inca 10-15 ani. Avem o rata de succes de aproximativ 60% cu Programul Mamelor - ceea ce inseamna ca 6 din 10 mame care termina programul nostru de training de 4 luni reusesc intr-adevar sa se angajeze cu carte de munca si sa isi pastreze locul de munca. Dar asta este doar un reper, adevaratul scop este ca copiii acestor mame sa fie pregatiti sa devina membri productivi ai societatii atunci cand cresc.
Exista un caz care v-a atras atentia in mod deosebit in tot acest timp? Fiecare caz e impresionant. Oamenii cu care lucram sunt foarte saraci si au vieti incredibil de grele. Sunt impresionata de cat de mult isi doresc sa aiba o viata mai buna. si ma intristeaza cat e de greu pentru ei sa obtina acest lucru. Nu au nici o plasa de siguranta - o greseala sau putin ghinion si pierd absolut totul. Ma mai impresioneaza cat de mult isi iubesc copiii mamele din program. Pot fi foarte triste si obosite, dar le intrebi despre copiii lor si zambesc.
Ati intampinat dificultati deosebite in relatia cu oficialitatile romane? Foarte putin. Cand am inceput, o multime de oameni au crezut ca ne pierdem timpul, dar ne-au lasat sa o facem si, cand au vazut cat de multe femei au obtinut intr-adevar locuri de munca si au reusit sa le pastreze, au devenit cooperanti si au inceput sa ne sprijine. Uneori, dam peste profesori care nu vor sa aiba nimic de-a face cu problemele care sunt legate in mod inevitabil de copiii foarte saraci (de cele mai multe ori de etnie roma), dar majoritatea profesorilor si a reprezentantilor autoritatilor vor sa ajute. Poate doar nu au foarte multa incredere ca eforturile lor vor da roade. Dar cand vad rezultatele ne devin aliati.
Exista o data-limita pentru acest program? Programul se va termina atunci cand toti copiii din Romania vor avea posibilitatea de a-si atinge, ca adulti, potentialul dat de Dumnezeu. Intentionez sa stau aici sa muncesc in acest sens cat de mult pot. IN TEXAS, OAMENII SE SUPRAESTIMEAZA
Cum ati descrie Romania unui american dupa ce ati trait timp de patru ani aici? Dupa cum a spus Mihail Sebastian, „un loc unde nimic nu este incompatibil“, un loc al incongruentelor si al contradictiilor: o caldura personala enorma in casele oamenilor si o raceala persistenta pe strazi; trotuare sparte si balcoane pline de muscate. Cred ca cei mai multi romani nu apreciaza cat de speciali sunt si ca tara lor e atat de frumoasa incat iti taie respiratia. Am crescut in Texas, un loc unde oamenii tind sa supraestimeze cat sunt de speciali, deci pentru mine lipsa de mandrie a romanilor cu privire la istoria si la realizarile lor este foarte ciudata.
V-ati confruntat cu probleme atat de mari incat sa fi dorit sa renuntati si sa va intoarceti in SUA? Doua lucruri ma demoralizeaza uneori: coruptia marunta, la nivel mic, care se infiltreaza in activitatile de zi cu zi ale oamenilor obisnuiti, si lipsa de incredere generala cu privire la modul in care se fac tranzactiile de afaceri. De unde vin eu, presupui ca oamenii sunt cinstiti si de incredere pana cand iti dovedesc contrariul. Aici e invers. FAMILIE DE INDIVIDUALISTI
Va este dor de nepoti? Va cer sa va intoarceti acasa? Nu mi-e atat „dor“ de ei, cat abia astept sa ii vad. Vin dintr-o familie de individualisti. Fiecare dintre noi merge si-si vede de treaba, dupa care din cand in cand ne intalnim si comparam notitele. Si acum ca tot m-ai intrebat, nu, nu m-au rugat sa ma intorc acasa! Prietenii mei da, dar familia nu!
Cat de des va vizitati familia? De doua ori pe an.
Unde veti petrece sarbatorile de iarna? La Bacau si Bucuresti.
Cat de bine vorbiti limba noastra? Ingrozitor!
Ce efect a avut asupra dumneavoastra divortul dintre Ethan si Uma Thurman? La mine divortul pare sa se traga din familie, deci n-as putea spune ca m-a surprins. Cineva mi-a spus azi „nu conteaza daca te casatoresti sau nu te casatoresti, in 10 ani oricum ai sa crezi ca ai facut o greseala!“. Mi s-a parut amuzant, dar este si ceva adevar in asta.
Care sunt asteptarile dumneavoastra in ceea ce priveste strangerea de fonduri de la New York, din 12 noiembrie? Sper sa strangem o suma importanta de bani pentru programele noastre din Romania si sa-i inspiram pe oameni sa viziteze Romania! Si daca romanii-americani, care vor veni la eveniment, se vor simti mandri sa fie romani la sfarsitul serii, am sa fiu foarte, foarte fericita!http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=10052
International«Afacerea Bastroe», strategia lui PutinIn veacul X, din Gardarike" – teritoriile slave colonizate si dominate de vikingii rasariteni numiti varegi, "Urus" sau "Rus", s-a nascut, in jurul Kievului (Koenugard), RUSIA, ca stat slav al "rusilor", numiti ulterior, potrivit impartirii regionale medievale, velico-rusi ("rusi vechi"), "malo-rusi ("rusi mici") sau "russini" si bielo-rusi ("rusi albi").O Rusie desfiintata de luptele intestine si de invazia tatara la inceputul veacului XIII, care avea sa renasca prin Moscova doua secole mai tarziu, transformandu-se in Imperiu in veacul XVIII!Devenita sovietica in 1917, Rusia, pentru a avea trei voturi in societatea Natiunilor si a contracara actiunea dezintegratoare, propagandistica, vizand spargerea unitatii poporului rus, desfasurata in regiunile ocupate de ei, de austriecii germani, in randul malo-rusilor (botezati "ucrainti" sau "ucraineni" in 1894), cu centrul de iradiere – Lvov, a inventat pe langa RepublicaSovietica Bielorusa si o "Republica Sovietica Ucraineana", la 11 decembrie 1917.Acesteia i-a incredintat direct sau prin intermediul "Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti", cu capitala la Balta, teritoriile romanesti dintre cursurile mijlocii si inferioare ale Nistrului si Niprului, cu misiunea de a continua, din 1924, deznationalizarea romanilor prin "ucrainizare" sau "moldovenizare" (crearea "natiunii culturale" moldovenesti).Bastroe, paravanul MoscoveiAstazi, la capatul unui lung proces de prefacere "democratica" prin intermediul "revolutiilor" si al infuziei de capital si tehnologie occidentale, Rusia Imperiala dispune de doua duzini de voturi la ONU din partea statelor "independente", dar cu armata, politie, functionarime si o treime din populatie rusesti de implant, grupate in CSI.In cadrul acestora, "Ucraina" are o pozitie "privilegiata" data fiind tripla sa misiune: 1) de avanpost, intarit nuclear, al Imperiului in Europa; 2) de "hartie de prins muste" pentru mankurtii Occidentului care, vanandu-i resursele naturale si forta de munca ieftina, uitand ca Rusia s-a nascut la Kiev, ii pregatesc gratis specialistii (inclusiv militari) si investesc masiv pe teritoriulsau, sperand ca o vor atrage in UE (Germania si satelitii sai, Austria, Ungaria, Croatia, Slovenia) sau NATO (SUA si Canada); 3) de "sperietoare" pentru esticii din fostul lagar socialist, adusi in situatia de a reactiona potrivit dictonului "boierii sunt rai, tarul e bun!", aruncandu-se, in fata "agresivitatii" si "intolerantei" Kievului, in bratele Moscovei."Afacerea Bastroe" tine de aceasta ultima misiune a "Ucrainei", de "acoperire" a strategiei pe termen lung a "tarului Putin". Strategie care prevede, la capatul procesului de restructurare si relansare economica si politico-militara a Rusiei Imperiale, reunificarea statala rusa in jurul unei capitale mai apropiate de "Europa", eventual revenirea la prima Capitala, Kievul.Un proces deja declansat prin realizarea "Uniunii Rusia-Belarus" la care va adera, la momentul potrivit, Ucraina. Semnalul, nebagat in seama in Occident, a fost dat deja de "tarul Putin" prin unificarea, in chiar zilele in care am incredintat hartiei aceste randuri, a bisericilor ruse de la Moscova, Kiev si Minsk sub lozinca refacerii unitatii ortodoxiei.Romania, punte de legaturaCondamnata de singurul presedinte american care a vazut, pe post de "stele verzi", "curcubeul", sa fie "puntea de legatura" intre SUA si Rusia, Romania va dansa asa cum va dicta "buna" si "democratica" Moscova si va aproba dezinteresatul Washington, inclusiv in scandalul cu "raul" Kiev, care ne scurma pamantul cu bani germani, in interes imperial rusesc!Si aceasta deoarece, in aceste noi "clipe intr-adevar grele" (Carol al II-lea) pentru Tara, Romania are o "clasa politica" si o "diplomatie" de tot hazul, pline de "specialisti" in "H2O2" si in "strangerea legaturilor cu romanii si ceilalti ROMANICI (care or fi aia Dumnezeu stie, bulgarii, albanezii, grecii, sarbii – n.n.) din Balcani", care ne duc cu gandul la acel ceva ascuns, dupa parerea lui Napoleon, in "ciorapul de piele" al lui Talleyrand.Desi afacerea a fost perfecta si supervizata de Putin inca din luna ianuarie 2004, prin intermedierea unei firme englezesti care ia 1% din valoare, "diplomatii" nostri vor aminti in curand, cu surle si trambite, ca rusii ne inapoiaza "Tezaurul" sau, mai probabil, "scheletul" lui, asa cum au facut cu "Closca cu puii de aur", jumulita de "pene" (pietrele pretioase care umpleau goluriledantelei de aur a vaselor). Uitand ca singura data in istorie cand au acceptat sa ne inapoieze ce ne-au furat, rusii au facut-o conditionat: in anii 1919-1922, inghesuiti de razboiul civil, ne-au declarat ca recunosc Unirea de la 27 martie/9 aprilie 1918 a "Basarabiei" cu Tara daca renuntam la Tezaurul incredintat spre pastrare.Sau ne dau tezaurul daca renuntam la unirea cu "Basarabia"! Ca ne-au promis tezaurul in clipa in care Romania va deveni "stat socialist" si nu s-au tinut de cuvant, ca, pana la urma, dupa 1940 au hotarat sa pastreze si tezaurul, si "Basarabia", are mai putina importanta. Semnificativ ramane faptul ca in mintea rusului de rand s-a inradacinat ideea "TEZAURUL SAU BASARABIA".«Sacrificii istorice» prin TratatPrin urmare, repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de "moldovenizare" care traiesc in "Ucraina" si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita "Republica Moldova".Cu atat mai mult, cu cat fostul nostru presedinte, Emil Constantinescu (1996-2000), s-a trezit vorbind in 1997 la Davos despre "sacrificii istorice", declarand postului de radio "ucrainean" "Nova Mova": "Suntem dispusi sa recunoastem granitele actuale" si ca "Insula Serpilor este teritoriu ucrainean"."Recunoasterea" s-a facut prin parafarea la Kiev, la 3 mai 1997, de catre Ghennadi Udovenko si "specialistul" in atomii de oxigen din molecula apei, Adrian Severin, si semnarea de catre domnia-sa si Leonid Kucima, la 2 iunie 1997, la Neptun, a Tratatului de baza dintre Romania si "Ucraina".Iar daca am renuntat la "romanii de langa noi", cu atat mai mult am renuntat la fratii nostri pierduti in imensitatea rusa, sfidand normele impuse de Consiliul Europei privind prezervarea minoritatilor si a limbilor vorbite pe continent.Ce ne ramane de facut? Sa evaluam in "suflete" sacrificiul constantinesco-severinean, ca sa vedem daca ne facem vinovati de "crima" sau, in inconstienta noastra, de "genocid cultural" pe seama fratilor nostri romani "sacrificati"! Pentru ca urmare a rapturilor teritoriale, deportarilor sau emigrarilor impuse, neluan-du-i in calcul pe indraznetii care se declarasera romani, statisticaoficiala sovietica din 1989 ridica la 3.352.352 numarul "moldovenilor" traitori in URSS!Romanii «sacrificiilor istorice»Ascunzand existenta declaratilor ROMÅNI la "si altii", recensamantul sovietic din 1989 preciza, in ceea ce-i privea pe ROMÅNII DECLARATI "MOLDOVENI", ca, din cele 3.352.352 de suflete a caror existenta era oficial recunoscuta, 2.794.749 traiau in RSS Moldoveneasca, 324.525 in RSS Ucraineana, 172.671 in RSFSR, 33.098 in RSS Kazaha, 5.595 in RSS Uzbeca, 4.964 in RSS Bielorusa, 3.223 in RSS Lituaniana, 2.842 in RSS Gruzina, 2.466 in RSS Turkmena, 1.915 in RSS Azerbaidjan, 1.875 in RSS Kircheza, 1.450 in RSS Letona, 1.215 in RSS Letona, 879 in RSS Tadjica, 525 in RSS Armeneasca.Nu stim in ce masura in aceste statistici au fost prinsi romanii traitori in regiunile Kirovograd (6.6.14), Vorosilovgrad (4.708), Donetk (11.760), Rostov (5.330), Republica Autonoma Komi (3.762) si urmasii lor. Sau cei peste 30.000 de romani care traiesc pe valea raului Usuuri, in sate compacte (Teiul, Zambreni, Bogatarca, Kisinovka, Balcinesti, Dunaj, Basarabia Noua, Loganesti, Timofeievka, Alexeievca) la nord de Vladivostok, aprovizionand acest oras cu branza ("moldovanskij sir").Nu stim cati mai sunt romanii din satele de pescari de pe Amur (Inul, Aur, Dunarea) langa Habarovskul generalului secesionist Igor Smirnov sau in satul Alexandreni de pe Selendza (afluent al Amurului) si nici cati au mai ramas din cei peste 20.000 romani stabiliti ca tarani sau pescari in Manciuria, in regiunea Primorsk, pentru ca multi au evadat, periodic, pe mare, cerand azil politic Japoniei si stabilindu-se in Insula Hokkaido. Stim insa cati romani sunt oficial inregistrati in "Ucraina" si banuim cati traiesc in realitate, supusi deznationalizarii in regiunile si raioanele acestui temporar vecin al nostru."Repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de «moldovenizare» care traiesc in «Ucraina» si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita «Republica Moldova»."«Ucraina», romanii si «moldovenii»Luand in serios misiunea incredintata de Politburo al Partidului bolsevic de la Moscova, de slavizare (rusificare) rapida a romanilor, prin etapa tranzitorie de "moldovenizare", "Ucraina" declara din 1924 existenta pe teritoriul sau a doua categorii de romani: primii, pastrand intreaga cerbicia neamului se recunosc ROMÅNI, ceilalti, bolsevizatii, colaborationistii sau cei proveniti dinstimulatele casatorii mixte, se recomanda "moldoveni". Mai exista o categorie aparte, circa 4.500 de suflete, traind ca in Evul Mediu timpuriu in creierii Carpatilor impaduriti, in satele Mirke (Mircea, 1.500 persoane) si Poroskovo (3.000), in raioanele Velyky Berezin si Perecin, la 35 km N si, respectiv, 45 km N-E de Ujgorod, descoperiti intamplator in 1999, carora "ucraintii" le zic "voloki" sau "loscarini", care stiu ca vorbesc "rumaneste", dar au uitat cum ii cheama.Si care, in contact prin 1980 cu prima "cutie care vorbeste" adusa de un soldat, fiu al satului "Poroscova", din Afganistan, adica un radio cu tranzistori, invartind butoanele au constatat ca sunt unii care vorbesc asa ca ei.Drept care au plans de bucurie, si-au cantat "horele" lor ("Toata lumea are neamu/Numa’ io’ pe nime’ n’amu/Toata lumea are tara/Numa’ Noi ca canii-afara" etc.) si au decretat intr-un glas ca ei fac parte din poporul care se cheama..."Radio Bucuresti"! Iar noi stim de-atatia ani despre existenta, nu in Matto-Grosso, ci in centrul geografic al Europei, a acestor romani pierduti in mileniul I, fara electricitate, fara biserica, fara scoala si nu atragem atentia lumii civilizate asupra genocidului cultural la care sunt supusi de catre urmasii furilor de pamant romanesc!La o suprafata de 603.700 km2 (mixtura de pamanturi rusesti, poloneze, lituaniene, romanesti si tatarasti), "Ucraina" declara, la recensamantul din 1989, o populatie de 51.452.000 locuitori, din care "ucraineni" 37.419.000 si rusi 11.356.000, romanii inscriindu-se cu 460.000 (135.000 romani si 325.000 "moldoveni").Epurare etnica sistematicaIn 2001, in urma "repatrierilor" si a emigrarilor in Occident, declara 48.240.902 locuitori din care 37.541.693 "ucraineni", desi vorbitori de limba "ucraineana" erau doar 31.970.728, inclusiv 9.367 de declarati "romani" si 27.775 de "moldoveni". In randul celor peste 100 de etnii atestate, rusii numarau in 2001 – 8.334.000 de suflete, bielorusii – 275.800, bulgarii – 204.600, ungurii – 156.600, polonezii – 144.100, evreii – 103.600, armenii – 99.900, grecii – 91.500, tiganii – 47.600, azerii – 45.200, gruzinii – 34.200, germanii – 33.300, gagauzii – 31.900 etc. Doua etnii beneficiau de un tratament aparte, dispunand de cate doua categorii fiecare: tatarii, indicati cu 248.200 suflete in Crimeea si 73.300 in rest (total 321.500), si romanii, care totalizau 409.600 de suflete: 151.000 ca romani si 258.600 ca "moldoveni".O scadere de la 460.000 la 409.600 in 12 ani, in conditiile in care s-au "repatriat" zeci de mii de romani deportati, era mai mult decat dubioasa, astfel incat, in diferitele regiuni ale "Ucrainei" au inceput sa apara intrebari. Comentand cifra de 32.100 romani rezultata pentru regiunea Transcarpatia, spre exemplu, publicistul Ion Huzau se intreba in numarul din 1 februarie 2003 al publicatiei oficiale "republicane" de limba romana "Concordia": "Unde sunt romanii din Grusevo-Peri, Teaciv, Bedeu, Ujgorod, Beregovo? Sunt multe semne de intrebare referitor la numarul romanilor din raionul Rahiv – doar 10,5 mii de persoane.Or, conform datelor noastre neoficiale, acest numar este inregistrat numai in Apsa de Mijloc si Biserica Alba. Unde sunt cei din Vodita-Plaiut, Apsa-de-Sus, Velichii Bycikiu etc.?"Democratia postbolsevicaPe urmele "romanilor disparuti" a pornit, apeland la sprijinul tuturor organizatiilor cultural-artistice romanesti, singurul deputat pe care l-au avut romanii (1994-2002) in Rada Suprema de la Kiev, ales normal, in baza legii, de catre obste, bataiosul lider Ion Popescu.Un drum anevoios, pe care pasea cu discretie, din 1990, profesorul Gheorghe Gorda, din Regiunea Cernauti, disident cu domiciliul "fortat" in Voloca, cel care, vizitand ca turist toate localitatile romanesti din Ucraina, inainte de 1940, si-a publicat rezultatul cercetarii in lucrarea "Oul pascal sau Mahna lui Mahna" (Timisoara, 1999), o oda inchinata ultimului cazac roman care a infruntat"ciuma rosie" in Razboiul civil – Nestor Mahno (Mahna).Concluziile deputatului Ion Popescu au fost uluitoare. Cifra reala a romanilor, cu tot cu "moldoveni", era in 2001 de 508.700, "ucrainenii" ascunzand circa 100.000 deoarece, traind in zone compacte, depaseau, local, procentul de 20% cerut de punctul 8 al Cartii europene a limbilor minoritare sau regionale, fapt ce ar fi atras niste drepturi impuse de bilingvismul zonal.Si aceasta in conditiile in care Romania a impus inscriptionarea bilingva in localitati in care minoritarii sunt sub 1% (ex. Sibiu), iar celor 61.000 de "ucraineni" declarati pe teritoriul sau le-a oferit, prin "discriminare pozitiva", reprezentare in Parlament si, numai in 2003, prin organizatia lor ("Uniunea Ucrainenilor"), un ajutor de 17 miliarde lei.Sa mergem insa pe urmele romanilor rasariteni, bastinasi in "Ucraina", de la vest de Carpati, botezati astazi "ucraineni", spre Nistru si dincolo de Nistru, coborand pe Bug si Nipru spre "Marea cea Mare" a batranilor nostri domni si sa vedem cat de "impliniti" sunt sub noua "democratie" de ocupatie, postbolsevica. Gardianul, Dr. Mircea Dogaru, 26 oct
MAMA ACTORULUI ETHAN HAWKE NU MAI VREA SA PLECE DIN ROMANIA
„LIPSA DE MANDRIE A ROMANILOR ESTE CIUDATA“Autor: OANA-MARIA BALTOC
Leslie Hawke, mama cunoscutului actor Ethan Hawke, locuieste in tara noastra de patru ani. Dupa doua casnicii esuate, si-a vandut luxosul apartament de langa Central Park, New York, si s-a stabilit in a doua sa casa, Romania, (vrea sa-si cumpere un alt apartament in Bucuresti) de unde marturiseste ca nu va pleca pana cand nu va ajuta pe toate mamele si pe copiii loviti de soarta sa-si faca un rost in viata. Dupa ce a muncit la Bacau si a pus pe picioare Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, a venit si in Capitala, pentru a dezvolta programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“, deocamdata in sectorul cinci, cel mai sarac din oras. Fiul sau Ethan isi ajuta mama ori de cate ori poate, asa cum se va intampla si in data de 12 noiembrie, la New York, unde va fi gazda unui eveniment de strangere de fonduri pentru programele derulate de Leslie in tara noastra.
De ce ati ales Romania pentru a implementa acest program de ajutorare? Nu am ales-o. M-am alaturat Corpului Pacii din SUA si ei m-au trimis in Romania. Eu ma asteptam sa plec in Ecuador! Abia cand am ajuns aici si m-am implicat in munca cu oamenii am realizat ca as putea avea ceva de oferit.
Faptul ca sunteti mama lui Ethan Hawke, o adevarata vedeta internationala, v-a ajutat in rezolvarea activitatilor in tara noastra? Nu a ajutat activitatea mea in sine. Beneficiarii Asociatiei Ovidiu Rom n-au nici o idee cine e fiul meu. Dar m-a ajutat intr-adevar sa fac publicitate programelor noastre. Ajuta acest lucru programele in mod real? Nu sunt sigura. Dar uneori imi e mai usor sa obtin intalniri cu oameni influenti.
Considerati orasul Bacau o noua casa sau un loc unde sunteti nevoita sa locuiti o vreme? Bacau este orasul in care am inceput Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, deci imi este foarte drag. De curand, am inceput programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“ si in sectorul 5, cu finantare DAI/GRASP prin USAID. Deci acum imi petrec timpul jumatate in Bucuresti, jumatate in Bacau. Iubesc energia pe care o simti in Bucuresti, dar cand cobor din tren in Bacau ma simt cu adevarat acasa. E cumva ca atunci cand imi vizitez parintii in Texas. Sunt in sfarsit ACASA si e un sentiment placut, dar in cateva zile sunt gata sa pornesc din nou catre Marele Oras.
Care este diferenta dintre Romania primelor zile petrecute aici si a Romaniei pe care ati ajuns sa o cunoasteti? Romania de azi vibreaza mai puternic si este mai optimista decat Romania anului 2000. De curand am fost cu niste prieteni prin Transilvania, Maramures si Bucovina, dupa care inapoi la Bacau. Am fost uimita de cat de prosper arata lucrurile zilele astea. Una dintre prietenele mele cu care am facut excursia si care a petrecut foarte mult timp in Europa de Est in ultimii 20 de ani mi-a spus „Lucrurile arata mai bine decat in Ungaria zilele astea“, si asta m-a facut sa ma simt foarte mandra! AU CREZUT CA NE PIERDEM TIMPUL
Sunteti multumita de rezultatele muncii dumneavoastra aici? Scopul muncii noastre este sa ajutam copiii sa termine liceul si pe unii chiar facultatea, deci nu vom putea sti care este „rata de succes“ timp de inca 10-15 ani. Avem o rata de succes de aproximativ 60% cu Programul Mamelor - ceea ce inseamna ca 6 din 10 mame care termina programul nostru de training de 4 luni reusesc intr-adevar sa se angajeze cu carte de munca si sa isi pastreze locul de munca. Dar asta este doar un reper, adevaratul scop este ca copiii acestor mame sa fie pregatiti sa devina membri productivi ai societatii atunci cand cresc.
Exista un caz care v-a atras atentia in mod deosebit in tot acest timp? Fiecare caz e impresionant. Oamenii cu care lucram sunt foarte saraci si au vieti incredibil de grele. Sunt impresionata de cat de mult isi doresc sa aiba o viata mai buna. si ma intristeaza cat e de greu pentru ei sa obtina acest lucru. Nu au nici o plasa de siguranta - o greseala sau putin ghinion si pierd absolut totul. Ma mai impresioneaza cat de mult isi iubesc copiii mamele din program. Pot fi foarte triste si obosite, dar le intrebi despre copiii lor si zambesc.
Ati intampinat dificultati deosebite in relatia cu oficialitatile romane? Foarte putin. Cand am inceput, o multime de oameni au crezut ca ne pierdem timpul, dar ne-au lasat sa o facem si, cand au vazut cat de multe femei au obtinut intr-adevar locuri de munca si au reusit sa le pastreze, au devenit cooperanti si au inceput sa ne sprijine. Uneori, dam peste profesori care nu vor sa aiba nimic de-a face cu problemele care sunt legate in mod inevitabil de copiii foarte saraci (de cele mai multe ori de etnie roma), dar majoritatea profesorilor si a reprezentantilor autoritatilor vor sa ajute. Poate doar nu au foarte multa incredere ca eforturile lor vor da roade. Dar cand vad rezultatele ne devin aliati.
Exista o data-limita pentru acest program? Programul se va termina atunci cand toti copiii din Romania vor avea posibilitatea de a-si atinge, ca adulti, potentialul dat de Dumnezeu. Intentionez sa stau aici sa muncesc in acest sens cat de mult pot. IN TEXAS, OAMENII SE SUPRAESTIMEAZA
Cum ati descrie Romania unui american dupa ce ati trait timp de patru ani aici? Dupa cum a spus Mihail Sebastian, „un loc unde nimic nu este incompatibil“, un loc al incongruentelor si al contradictiilor: o caldura personala enorma in casele oamenilor si o raceala persistenta pe strazi; trotuare sparte si balcoane pline de muscate. Cred ca cei mai multi romani nu apreciaza cat de speciali sunt si ca tara lor e atat de frumoasa incat iti taie respiratia. Am crescut in Texas, un loc unde oamenii tind sa supraestimeze cat sunt de speciali, deci pentru mine lipsa de mandrie a romanilor cu privire la istoria si la realizarile lor este foarte ciudata.
V-ati confruntat cu probleme atat de mari incat sa fi dorit sa renuntati si sa va intoarceti in SUA? Doua lucruri ma demoralizeaza uneori: coruptia marunta, la nivel mic, care se infiltreaza in activitatile de zi cu zi ale oamenilor obisnuiti, si lipsa de incredere generala cu privire la modul in care se fac tranzactiile de afaceri. De unde vin eu, presupui ca oamenii sunt cinstiti si de incredere pana cand iti dovedesc contrariul. Aici e invers. FAMILIE DE INDIVIDUALISTI
Va este dor de nepoti? Va cer sa va intoarceti acasa? Nu mi-e atat „dor“ de ei, cat abia astept sa ii vad. Vin dintr-o familie de individualisti. Fiecare dintre noi merge si-si vede de treaba, dupa care din cand in cand ne intalnim si comparam notitele. Si acum ca tot m-ai intrebat, nu, nu m-au rugat sa ma intorc acasa! Prietenii mei da, dar familia nu!
Cat de des va vizitati familia? De doua ori pe an.
Unde veti petrece sarbatorile de iarna? La Bacau si Bucuresti.
Cat de bine vorbiti limba noastra? Ingrozitor!
Ce efect a avut asupra dumneavoastra divortul dintre Ethan si Uma Thurman? La mine divortul pare sa se traga din familie, deci n-as putea spune ca m-a surprins. Cineva mi-a spus azi „nu conteaza daca te casatoresti sau nu te casatoresti, in 10 ani oricum ai sa crezi ca ai facut o greseala!“. Mi s-a parut amuzant, dar este si ceva adevar in asta.
Care sunt asteptarile dumneavoastra in ceea ce priveste strangerea de fonduri de la New York, din 12 noiembrie? Sper sa strangem o suma importanta de bani pentru programele noastre din Romania si sa-i inspiram pe oameni sa viziteze Romania! Si daca romanii-americani, care vor veni la eveniment, se vor simti mandri sa fie romani la sfarsitul serii, am sa fiu foarte, foarte fericita!http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=10052
Riscand sa fiu patriotard
Dupa ce ne-am pierdut speranta in noi insine.Vorba americanului :Ajuta-te singur ...si as adauga ..si vei fi ajutat.Sa ne cunoastem istoria,respectandu-i pe altii ,cunoscandu-ne mai bine-de multe ori prin ochii celorlati ,binevoitori sau nu-
International«Afacerea Bastroe», strategia lui PutinIn veacul X, din Gardarike" – teritoriile slave colonizate si dominate de vikingii rasariteni numiti varegi, "Urus" sau "Rus", s-a nascut, in jurul Kievului (Koenugard), RUSIA, ca stat slav al "rusilor", numiti ulterior, potrivit impartirii regionale medievale, velico-rusi ("rusi vechi"), "malo-rusi ("rusi mici") sau "russini" si bielo-rusi ("rusi albi").O Rusie desfiintata de luptele intestine si de invazia tatara la inceputul veacului XIII, care avea sa renasca prin Moscova doua secole mai tarziu, transformandu-se in Imperiu in veacul XVIII!Devenita sovietica in 1917, Rusia, pentru a avea trei voturi in societatea Natiunilor si a contracara actiunea dezintegratoare, propagandistica, vizand spargerea unitatii poporului rus, desfasurata in regiunile ocupate de ei, de austriecii germani, in randul malo-rusilor (botezati "ucrainti" sau "ucraineni" in 1894), cu centrul de iradiere – Lvov, a inventat pe langa RepublicaSovietica Bielorusa si o "Republica Sovietica Ucraineana", la 11 decembrie 1917.Acesteia i-a incredintat direct sau prin intermediul "Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti", cu capitala la Balta, teritoriile romanesti dintre cursurile mijlocii si inferioare ale Nistrului si Niprului, cu misiunea de a continua, din 1924, deznationalizarea romanilor prin "ucrainizare" sau "moldovenizare" (crearea "natiunii culturale" moldovenesti).Bastroe, paravanul MoscoveiAstazi, la capatul unui lung proces de prefacere "democratica" prin intermediul "revolutiilor" si al infuziei de capital si tehnologie occidentale, Rusia Imperiala dispune de doua duzini de voturi la ONU din partea statelor "independente", dar cu armata, politie, functionarime si o treime din populatie rusesti de implant, grupate in CSI.In cadrul acestora, "Ucraina" are o pozitie "privilegiata" data fiind tripla sa misiune: 1) de avanpost, intarit nuclear, al Imperiului in Europa; 2) de "hartie de prins muste" pentru mankurtii Occidentului care, vanandu-i resursele naturale si forta de munca ieftina, uitand ca Rusia s-a nascut la Kiev, ii pregatesc gratis specialistii (inclusiv militari) si investesc masiv pe teritoriulsau, sperand ca o vor atrage in UE (Germania si satelitii sai, Austria, Ungaria, Croatia, Slovenia) sau NATO (SUA si Canada); 3) de "sperietoare" pentru esticii din fostul lagar socialist, adusi in situatia de a reactiona potrivit dictonului "boierii sunt rai, tarul e bun!", aruncandu-se, in fata "agresivitatii" si "intolerantei" Kievului, in bratele Moscovei."Afacerea Bastroe" tine de aceasta ultima misiune a "Ucrainei", de "acoperire" a strategiei pe termen lung a "tarului Putin". Strategie care prevede, la capatul procesului de restructurare si relansare economica si politico-militara a Rusiei Imperiale, reunificarea statala rusa in jurul unei capitale mai apropiate de "Europa", eventual revenirea la prima Capitala, Kievul.Un proces deja declansat prin realizarea "Uniunii Rusia-Belarus" la care va adera, la momentul potrivit, Ucraina. Semnalul, nebagat in seama in Occident, a fost dat deja de "tarul Putin" prin unificarea, in chiar zilele in care am incredintat hartiei aceste randuri, a bisericilor ruse de la Moscova, Kiev si Minsk sub lozinca refacerii unitatii ortodoxiei.Romania, punte de legaturaCondamnata de singurul presedinte american care a vazut, pe post de "stele verzi", "curcubeul", sa fie "puntea de legatura" intre SUA si Rusia, Romania va dansa asa cum va dicta "buna" si "democratica" Moscova si va aproba dezinteresatul Washington, inclusiv in scandalul cu "raul" Kiev, care ne scurma pamantul cu bani germani, in interes imperial rusesc!Si aceasta deoarece, in aceste noi "clipe intr-adevar grele" (Carol al II-lea) pentru Tara, Romania are o "clasa politica" si o "diplomatie" de tot hazul, pline de "specialisti" in "H2O2" si in "strangerea legaturilor cu romanii si ceilalti ROMANICI (care or fi aia Dumnezeu stie, bulgarii, albanezii, grecii, sarbii – n.n.) din Balcani", care ne duc cu gandul la acel ceva ascuns, dupa parerea lui Napoleon, in "ciorapul de piele" al lui Talleyrand.Desi afacerea a fost perfecta si supervizata de Putin inca din luna ianuarie 2004, prin intermedierea unei firme englezesti care ia 1% din valoare, "diplomatii" nostri vor aminti in curand, cu surle si trambite, ca rusii ne inapoiaza "Tezaurul" sau, mai probabil, "scheletul" lui, asa cum au facut cu "Closca cu puii de aur", jumulita de "pene" (pietrele pretioase care umpleau goluriledantelei de aur a vaselor). Uitand ca singura data in istorie cand au acceptat sa ne inapoieze ce ne-au furat, rusii au facut-o conditionat: in anii 1919-1922, inghesuiti de razboiul civil, ne-au declarat ca recunosc Unirea de la 27 martie/9 aprilie 1918 a "Basarabiei" cu Tara daca renuntam la Tezaurul incredintat spre pastrare.Sau ne dau tezaurul daca renuntam la unirea cu "Basarabia"! Ca ne-au promis tezaurul in clipa in care Romania va deveni "stat socialist" si nu s-au tinut de cuvant, ca, pana la urma, dupa 1940 au hotarat sa pastreze si tezaurul, si "Basarabia", are mai putina importanta. Semnificativ ramane faptul ca in mintea rusului de rand s-a inradacinat ideea "TEZAURUL SAU BASARABIA".«Sacrificii istorice» prin TratatPrin urmare, repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de "moldovenizare" care traiesc in "Ucraina" si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita "Republica Moldova".Cu atat mai mult, cu cat fostul nostru presedinte, Emil Constantinescu (1996-2000), s-a trezit vorbind in 1997 la Davos despre "sacrificii istorice", declarand postului de radio "ucrainean" "Nova Mova": "Suntem dispusi sa recunoastem granitele actuale" si ca "Insula Serpilor este teritoriu ucrainean"."Recunoasterea" s-a facut prin parafarea la Kiev, la 3 mai 1997, de catre Ghennadi Udovenko si "specialistul" in atomii de oxigen din molecula apei, Adrian Severin, si semnarea de catre domnia-sa si Leonid Kucima, la 2 iunie 1997, la Neptun, a Tratatului de baza dintre Romania si "Ucraina".Iar daca am renuntat la "romanii de langa noi", cu atat mai mult am renuntat la fratii nostri pierduti in imensitatea rusa, sfidand normele impuse de Consiliul Europei privind prezervarea minoritatilor si a limbilor vorbite pe continent.Ce ne ramane de facut? Sa evaluam in "suflete" sacrificiul constantinesco-severinean, ca sa vedem daca ne facem vinovati de "crima" sau, in inconstienta noastra, de "genocid cultural" pe seama fratilor nostri romani "sacrificati"! Pentru ca urmare a rapturilor teritoriale, deportarilor sau emigrarilor impuse, neluan-du-i in calcul pe indraznetii care se declarasera romani, statisticaoficiala sovietica din 1989 ridica la 3.352.352 numarul "moldovenilor" traitori in URSS!Romanii «sacrificiilor istorice»Ascunzand existenta declaratilor ROMÅNI la "si altii", recensamantul sovietic din 1989 preciza, in ceea ce-i privea pe ROMÅNII DECLARATI "MOLDOVENI", ca, din cele 3.352.352 de suflete a caror existenta era oficial recunoscuta, 2.794.749 traiau in RSS Moldoveneasca, 324.525 in RSS Ucraineana, 172.671 in RSFSR, 33.098 in RSS Kazaha, 5.595 in RSS Uzbeca, 4.964 in RSS Bielorusa, 3.223 in RSS Lituaniana, 2.842 in RSS Gruzina, 2.466 in RSS Turkmena, 1.915 in RSS Azerbaidjan, 1.875 in RSS Kircheza, 1.450 in RSS Letona, 1.215 in RSS Letona, 879 in RSS Tadjica, 525 in RSS Armeneasca.Nu stim in ce masura in aceste statistici au fost prinsi romanii traitori in regiunile Kirovograd (6.6.14), Vorosilovgrad (4.708), Donetk (11.760), Rostov (5.330), Republica Autonoma Komi (3.762) si urmasii lor. Sau cei peste 30.000 de romani care traiesc pe valea raului Usuuri, in sate compacte (Teiul, Zambreni, Bogatarca, Kisinovka, Balcinesti, Dunaj, Basarabia Noua, Loganesti, Timofeievka, Alexeievca) la nord de Vladivostok, aprovizionand acest oras cu branza ("moldovanskij sir").Nu stim cati mai sunt romanii din satele de pescari de pe Amur (Inul, Aur, Dunarea) langa Habarovskul generalului secesionist Igor Smirnov sau in satul Alexandreni de pe Selendza (afluent al Amurului) si nici cati au mai ramas din cei peste 20.000 romani stabiliti ca tarani sau pescari in Manciuria, in regiunea Primorsk, pentru ca multi au evadat, periodic, pe mare, cerand azil politic Japoniei si stabilindu-se in Insula Hokkaido. Stim insa cati romani sunt oficial inregistrati in "Ucraina" si banuim cati traiesc in realitate, supusi deznationalizarii in regiunile si raioanele acestui temporar vecin al nostru."Repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de «moldovenizare» care traiesc in «Ucraina» si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita «Republica Moldova»."«Ucraina», romanii si «moldovenii»Luand in serios misiunea incredintata de Politburo al Partidului bolsevic de la Moscova, de slavizare (rusificare) rapida a romanilor, prin etapa tranzitorie de "moldovenizare", "Ucraina" declara din 1924 existenta pe teritoriul sau a doua categorii de romani: primii, pastrand intreaga cerbicia neamului se recunosc ROMÅNI, ceilalti, bolsevizatii, colaborationistii sau cei proveniti dinstimulatele casatorii mixte, se recomanda "moldoveni". Mai exista o categorie aparte, circa 4.500 de suflete, traind ca in Evul Mediu timpuriu in creierii Carpatilor impaduriti, in satele Mirke (Mircea, 1.500 persoane) si Poroskovo (3.000), in raioanele Velyky Berezin si Perecin, la 35 km N si, respectiv, 45 km N-E de Ujgorod, descoperiti intamplator in 1999, carora "ucraintii" le zic "voloki" sau "loscarini", care stiu ca vorbesc "rumaneste", dar au uitat cum ii cheama.Si care, in contact prin 1980 cu prima "cutie care vorbeste" adusa de un soldat, fiu al satului "Poroscova", din Afganistan, adica un radio cu tranzistori, invartind butoanele au constatat ca sunt unii care vorbesc asa ca ei.Drept care au plans de bucurie, si-au cantat "horele" lor ("Toata lumea are neamu/Numa’ io’ pe nime’ n’amu/Toata lumea are tara/Numa’ Noi ca canii-afara" etc.) si au decretat intr-un glas ca ei fac parte din poporul care se cheama..."Radio Bucuresti"! Iar noi stim de-atatia ani despre existenta, nu in Matto-Grosso, ci in centrul geografic al Europei, a acestor romani pierduti in mileniul I, fara electricitate, fara biserica, fara scoala si nu atragem atentia lumii civilizate asupra genocidului cultural la care sunt supusi de catre urmasii furilor de pamant romanesc!La o suprafata de 603.700 km2 (mixtura de pamanturi rusesti, poloneze, lituaniene, romanesti si tatarasti), "Ucraina" declara, la recensamantul din 1989, o populatie de 51.452.000 locuitori, din care "ucraineni" 37.419.000 si rusi 11.356.000, romanii inscriindu-se cu 460.000 (135.000 romani si 325.000 "moldoveni").Epurare etnica sistematicaIn 2001, in urma "repatrierilor" si a emigrarilor in Occident, declara 48.240.902 locuitori din care 37.541.693 "ucraineni", desi vorbitori de limba "ucraineana" erau doar 31.970.728, inclusiv 9.367 de declarati "romani" si 27.775 de "moldoveni". In randul celor peste 100 de etnii atestate, rusii numarau in 2001 – 8.334.000 de suflete, bielorusii – 275.800, bulgarii – 204.600, ungurii – 156.600, polonezii – 144.100, evreii – 103.600, armenii – 99.900, grecii – 91.500, tiganii – 47.600, azerii – 45.200, gruzinii – 34.200, germanii – 33.300, gagauzii – 31.900 etc. Doua etnii beneficiau de un tratament aparte, dispunand de cate doua categorii fiecare: tatarii, indicati cu 248.200 suflete in Crimeea si 73.300 in rest (total 321.500), si romanii, care totalizau 409.600 de suflete: 151.000 ca romani si 258.600 ca "moldoveni".O scadere de la 460.000 la 409.600 in 12 ani, in conditiile in care s-au "repatriat" zeci de mii de romani deportati, era mai mult decat dubioasa, astfel incat, in diferitele regiuni ale "Ucrainei" au inceput sa apara intrebari. Comentand cifra de 32.100 romani rezultata pentru regiunea Transcarpatia, spre exemplu, publicistul Ion Huzau se intreba in numarul din 1 februarie 2003 al publicatiei oficiale "republicane" de limba romana "Concordia": "Unde sunt romanii din Grusevo-Peri, Teaciv, Bedeu, Ujgorod, Beregovo? Sunt multe semne de intrebare referitor la numarul romanilor din raionul Rahiv – doar 10,5 mii de persoane.Or, conform datelor noastre neoficiale, acest numar este inregistrat numai in Apsa de Mijloc si Biserica Alba. Unde sunt cei din Vodita-Plaiut, Apsa-de-Sus, Velichii Bycikiu etc.?"Democratia postbolsevicaPe urmele "romanilor disparuti" a pornit, apeland la sprijinul tuturor organizatiilor cultural-artistice romanesti, singurul deputat pe care l-au avut romanii (1994-2002) in Rada Suprema de la Kiev, ales normal, in baza legii, de catre obste, bataiosul lider Ion Popescu.Un drum anevoios, pe care pasea cu discretie, din 1990, profesorul Gheorghe Gorda, din Regiunea Cernauti, disident cu domiciliul "fortat" in Voloca, cel care, vizitand ca turist toate localitatile romanesti din Ucraina, inainte de 1940, si-a publicat rezultatul cercetarii in lucrarea "Oul pascal sau Mahna lui Mahna" (Timisoara, 1999), o oda inchinata ultimului cazac roman care a infruntat"ciuma rosie" in Razboiul civil – Nestor Mahno (Mahna).Concluziile deputatului Ion Popescu au fost uluitoare. Cifra reala a romanilor, cu tot cu "moldoveni", era in 2001 de 508.700, "ucrainenii" ascunzand circa 100.000 deoarece, traind in zone compacte, depaseau, local, procentul de 20% cerut de punctul 8 al Cartii europene a limbilor minoritare sau regionale, fapt ce ar fi atras niste drepturi impuse de bilingvismul zonal.Si aceasta in conditiile in care Romania a impus inscriptionarea bilingva in localitati in care minoritarii sunt sub 1% (ex. Sibiu), iar celor 61.000 de "ucraineni" declarati pe teritoriul sau le-a oferit, prin "discriminare pozitiva", reprezentare in Parlament si, numai in 2003, prin organizatia lor ("Uniunea Ucrainenilor"), un ajutor de 17 miliarde lei.Sa mergem insa pe urmele romanilor rasariteni, bastinasi in "Ucraina", de la vest de Carpati, botezati astazi "ucraineni", spre Nistru si dincolo de Nistru, coborand pe Bug si Nipru spre "Marea cea Mare" a batranilor nostri domni si sa vedem cat de "impliniti" sunt sub noua "democratie" de ocupatie, postbolsevica. Gardianul, Dr. Mircea Dogaru, 26 oct
MAMA ACTORULUI ETHAN HAWKE NU MAI VREA SA PLECE DIN ROMANIA
„LIPSA DE MANDRIE A ROMANILOR ESTE CIUDATA“Autor: OANA-MARIA BALTOC
Leslie Hawke, mama cunoscutului actor Ethan Hawke, locuieste in tara noastra de patru ani. Dupa doua casnicii esuate, si-a vandut luxosul apartament de langa Central Park, New York, si s-a stabilit in a doua sa casa, Romania, (vrea sa-si cumpere un alt apartament in Bucuresti) de unde marturiseste ca nu va pleca pana cand nu va ajuta pe toate mamele si pe copiii loviti de soarta sa-si faca un rost in viata. Dupa ce a muncit la Bacau si a pus pe picioare Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, a venit si in Capitala, pentru a dezvolta programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“, deocamdata in sectorul cinci, cel mai sarac din oras. Fiul sau Ethan isi ajuta mama ori de cate ori poate, asa cum se va intampla si in data de 12 noiembrie, la New York, unde va fi gazda unui eveniment de strangere de fonduri pentru programele derulate de Leslie in tara noastra.
De ce ati ales Romania pentru a implementa acest program de ajutorare? Nu am ales-o. M-am alaturat Corpului Pacii din SUA si ei m-au trimis in Romania. Eu ma asteptam sa plec in Ecuador! Abia cand am ajuns aici si m-am implicat in munca cu oamenii am realizat ca as putea avea ceva de oferit.
Faptul ca sunteti mama lui Ethan Hawke, o adevarata vedeta internationala, v-a ajutat in rezolvarea activitatilor in tara noastra? Nu a ajutat activitatea mea in sine. Beneficiarii Asociatiei Ovidiu Rom n-au nici o idee cine e fiul meu. Dar m-a ajutat intr-adevar sa fac publicitate programelor noastre. Ajuta acest lucru programele in mod real? Nu sunt sigura. Dar uneori imi e mai usor sa obtin intalniri cu oameni influenti.
Considerati orasul Bacau o noua casa sau un loc unde sunteti nevoita sa locuiti o vreme? Bacau este orasul in care am inceput Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, deci imi este foarte drag. De curand, am inceput programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“ si in sectorul 5, cu finantare DAI/GRASP prin USAID. Deci acum imi petrec timpul jumatate in Bucuresti, jumatate in Bacau. Iubesc energia pe care o simti in Bucuresti, dar cand cobor din tren in Bacau ma simt cu adevarat acasa. E cumva ca atunci cand imi vizitez parintii in Texas. Sunt in sfarsit ACASA si e un sentiment placut, dar in cateva zile sunt gata sa pornesc din nou catre Marele Oras.
Care este diferenta dintre Romania primelor zile petrecute aici si a Romaniei pe care ati ajuns sa o cunoasteti? Romania de azi vibreaza mai puternic si este mai optimista decat Romania anului 2000. De curand am fost cu niste prieteni prin Transilvania, Maramures si Bucovina, dupa care inapoi la Bacau. Am fost uimita de cat de prosper arata lucrurile zilele astea. Una dintre prietenele mele cu care am facut excursia si care a petrecut foarte mult timp in Europa de Est in ultimii 20 de ani mi-a spus „Lucrurile arata mai bine decat in Ungaria zilele astea“, si asta m-a facut sa ma simt foarte mandra! AU CREZUT CA NE PIERDEM TIMPUL
Sunteti multumita de rezultatele muncii dumneavoastra aici? Scopul muncii noastre este sa ajutam copiii sa termine liceul si pe unii chiar facultatea, deci nu vom putea sti care este „rata de succes“ timp de inca 10-15 ani. Avem o rata de succes de aproximativ 60% cu Programul Mamelor - ceea ce inseamna ca 6 din 10 mame care termina programul nostru de training de 4 luni reusesc intr-adevar sa se angajeze cu carte de munca si sa isi pastreze locul de munca. Dar asta este doar un reper, adevaratul scop este ca copiii acestor mame sa fie pregatiti sa devina membri productivi ai societatii atunci cand cresc.
Exista un caz care v-a atras atentia in mod deosebit in tot acest timp? Fiecare caz e impresionant. Oamenii cu care lucram sunt foarte saraci si au vieti incredibil de grele. Sunt impresionata de cat de mult isi doresc sa aiba o viata mai buna. si ma intristeaza cat e de greu pentru ei sa obtina acest lucru. Nu au nici o plasa de siguranta - o greseala sau putin ghinion si pierd absolut totul. Ma mai impresioneaza cat de mult isi iubesc copiii mamele din program. Pot fi foarte triste si obosite, dar le intrebi despre copiii lor si zambesc.
Ati intampinat dificultati deosebite in relatia cu oficialitatile romane? Foarte putin. Cand am inceput, o multime de oameni au crezut ca ne pierdem timpul, dar ne-au lasat sa o facem si, cand au vazut cat de multe femei au obtinut intr-adevar locuri de munca si au reusit sa le pastreze, au devenit cooperanti si au inceput sa ne sprijine. Uneori, dam peste profesori care nu vor sa aiba nimic de-a face cu problemele care sunt legate in mod inevitabil de copiii foarte saraci (de cele mai multe ori de etnie roma), dar majoritatea profesorilor si a reprezentantilor autoritatilor vor sa ajute. Poate doar nu au foarte multa incredere ca eforturile lor vor da roade. Dar cand vad rezultatele ne devin aliati.
Exista o data-limita pentru acest program? Programul se va termina atunci cand toti copiii din Romania vor avea posibilitatea de a-si atinge, ca adulti, potentialul dat de Dumnezeu. Intentionez sa stau aici sa muncesc in acest sens cat de mult pot. IN TEXAS, OAMENII SE SUPRAESTIMEAZA
Cum ati descrie Romania unui american dupa ce ati trait timp de patru ani aici? Dupa cum a spus Mihail Sebastian, „un loc unde nimic nu este incompatibil“, un loc al incongruentelor si al contradictiilor: o caldura personala enorma in casele oamenilor si o raceala persistenta pe strazi; trotuare sparte si balcoane pline de muscate. Cred ca cei mai multi romani nu apreciaza cat de speciali sunt si ca tara lor e atat de frumoasa incat iti taie respiratia. Am crescut in Texas, un loc unde oamenii tind sa supraestimeze cat sunt de speciali, deci pentru mine lipsa de mandrie a romanilor cu privire la istoria si la realizarile lor este foarte ciudata.
V-ati confruntat cu probleme atat de mari incat sa fi dorit sa renuntati si sa va intoarceti in SUA? Doua lucruri ma demoralizeaza uneori: coruptia marunta, la nivel mic, care se infiltreaza in activitatile de zi cu zi ale oamenilor obisnuiti, si lipsa de incredere generala cu privire la modul in care se fac tranzactiile de afaceri. De unde vin eu, presupui ca oamenii sunt cinstiti si de incredere pana cand iti dovedesc contrariul. Aici e invers. FAMILIE DE INDIVIDUALISTI
Va este dor de nepoti? Va cer sa va intoarceti acasa? Nu mi-e atat „dor“ de ei, cat abia astept sa ii vad. Vin dintr-o familie de individualisti. Fiecare dintre noi merge si-si vede de treaba, dupa care din cand in cand ne intalnim si comparam notitele. Si acum ca tot m-ai intrebat, nu, nu m-au rugat sa ma intorc acasa! Prietenii mei da, dar familia nu!
Cat de des va vizitati familia? De doua ori pe an.
Unde veti petrece sarbatorile de iarna? La Bacau si Bucuresti.
Cat de bine vorbiti limba noastra? Ingrozitor!
Ce efect a avut asupra dumneavoastra divortul dintre Ethan si Uma Thurman? La mine divortul pare sa se traga din familie, deci n-as putea spune ca m-a surprins. Cineva mi-a spus azi „nu conteaza daca te casatoresti sau nu te casatoresti, in 10 ani oricum ai sa crezi ca ai facut o greseala!“. Mi s-a parut amuzant, dar este si ceva adevar in asta.
Care sunt asteptarile dumneavoastra in ceea ce priveste strangerea de fonduri de la New York, din 12 noiembrie? Sper sa strangem o suma importanta de bani pentru programele noastre din Romania si sa-i inspiram pe oameni sa viziteze Romania! Si daca romanii-americani, care vor veni la eveniment, se vor simti mandri sa fie romani la sfarsitul serii, am sa fiu foarte, foarte fericita!http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=10052
International«Afacerea Bastroe», strategia lui PutinIn veacul X, din Gardarike" – teritoriile slave colonizate si dominate de vikingii rasariteni numiti varegi, "Urus" sau "Rus", s-a nascut, in jurul Kievului (Koenugard), RUSIA, ca stat slav al "rusilor", numiti ulterior, potrivit impartirii regionale medievale, velico-rusi ("rusi vechi"), "malo-rusi ("rusi mici") sau "russini" si bielo-rusi ("rusi albi").O Rusie desfiintata de luptele intestine si de invazia tatara la inceputul veacului XIII, care avea sa renasca prin Moscova doua secole mai tarziu, transformandu-se in Imperiu in veacul XVIII!Devenita sovietica in 1917, Rusia, pentru a avea trei voturi in societatea Natiunilor si a contracara actiunea dezintegratoare, propagandistica, vizand spargerea unitatii poporului rus, desfasurata in regiunile ocupate de ei, de austriecii germani, in randul malo-rusilor (botezati "ucrainti" sau "ucraineni" in 1894), cu centrul de iradiere – Lvov, a inventat pe langa RepublicaSovietica Bielorusa si o "Republica Sovietica Ucraineana", la 11 decembrie 1917.Acesteia i-a incredintat direct sau prin intermediul "Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti", cu capitala la Balta, teritoriile romanesti dintre cursurile mijlocii si inferioare ale Nistrului si Niprului, cu misiunea de a continua, din 1924, deznationalizarea romanilor prin "ucrainizare" sau "moldovenizare" (crearea "natiunii culturale" moldovenesti).Bastroe, paravanul MoscoveiAstazi, la capatul unui lung proces de prefacere "democratica" prin intermediul "revolutiilor" si al infuziei de capital si tehnologie occidentale, Rusia Imperiala dispune de doua duzini de voturi la ONU din partea statelor "independente", dar cu armata, politie, functionarime si o treime din populatie rusesti de implant, grupate in CSI.In cadrul acestora, "Ucraina" are o pozitie "privilegiata" data fiind tripla sa misiune: 1) de avanpost, intarit nuclear, al Imperiului in Europa; 2) de "hartie de prins muste" pentru mankurtii Occidentului care, vanandu-i resursele naturale si forta de munca ieftina, uitand ca Rusia s-a nascut la Kiev, ii pregatesc gratis specialistii (inclusiv militari) si investesc masiv pe teritoriulsau, sperand ca o vor atrage in UE (Germania si satelitii sai, Austria, Ungaria, Croatia, Slovenia) sau NATO (SUA si Canada); 3) de "sperietoare" pentru esticii din fostul lagar socialist, adusi in situatia de a reactiona potrivit dictonului "boierii sunt rai, tarul e bun!", aruncandu-se, in fata "agresivitatii" si "intolerantei" Kievului, in bratele Moscovei."Afacerea Bastroe" tine de aceasta ultima misiune a "Ucrainei", de "acoperire" a strategiei pe termen lung a "tarului Putin". Strategie care prevede, la capatul procesului de restructurare si relansare economica si politico-militara a Rusiei Imperiale, reunificarea statala rusa in jurul unei capitale mai apropiate de "Europa", eventual revenirea la prima Capitala, Kievul.Un proces deja declansat prin realizarea "Uniunii Rusia-Belarus" la care va adera, la momentul potrivit, Ucraina. Semnalul, nebagat in seama in Occident, a fost dat deja de "tarul Putin" prin unificarea, in chiar zilele in care am incredintat hartiei aceste randuri, a bisericilor ruse de la Moscova, Kiev si Minsk sub lozinca refacerii unitatii ortodoxiei.Romania, punte de legaturaCondamnata de singurul presedinte american care a vazut, pe post de "stele verzi", "curcubeul", sa fie "puntea de legatura" intre SUA si Rusia, Romania va dansa asa cum va dicta "buna" si "democratica" Moscova si va aproba dezinteresatul Washington, inclusiv in scandalul cu "raul" Kiev, care ne scurma pamantul cu bani germani, in interes imperial rusesc!Si aceasta deoarece, in aceste noi "clipe intr-adevar grele" (Carol al II-lea) pentru Tara, Romania are o "clasa politica" si o "diplomatie" de tot hazul, pline de "specialisti" in "H2O2" si in "strangerea legaturilor cu romanii si ceilalti ROMANICI (care or fi aia Dumnezeu stie, bulgarii, albanezii, grecii, sarbii – n.n.) din Balcani", care ne duc cu gandul la acel ceva ascuns, dupa parerea lui Napoleon, in "ciorapul de piele" al lui Talleyrand.Desi afacerea a fost perfecta si supervizata de Putin inca din luna ianuarie 2004, prin intermedierea unei firme englezesti care ia 1% din valoare, "diplomatii" nostri vor aminti in curand, cu surle si trambite, ca rusii ne inapoiaza "Tezaurul" sau, mai probabil, "scheletul" lui, asa cum au facut cu "Closca cu puii de aur", jumulita de "pene" (pietrele pretioase care umpleau goluriledantelei de aur a vaselor). Uitand ca singura data in istorie cand au acceptat sa ne inapoieze ce ne-au furat, rusii au facut-o conditionat: in anii 1919-1922, inghesuiti de razboiul civil, ne-au declarat ca recunosc Unirea de la 27 martie/9 aprilie 1918 a "Basarabiei" cu Tara daca renuntam la Tezaurul incredintat spre pastrare.Sau ne dau tezaurul daca renuntam la unirea cu "Basarabia"! Ca ne-au promis tezaurul in clipa in care Romania va deveni "stat socialist" si nu s-au tinut de cuvant, ca, pana la urma, dupa 1940 au hotarat sa pastreze si tezaurul, si "Basarabia", are mai putina importanta. Semnificativ ramane faptul ca in mintea rusului de rand s-a inradacinat ideea "TEZAURUL SAU BASARABIA".«Sacrificii istorice» prin TratatPrin urmare, repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de "moldovenizare" care traiesc in "Ucraina" si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita "Republica Moldova".Cu atat mai mult, cu cat fostul nostru presedinte, Emil Constantinescu (1996-2000), s-a trezit vorbind in 1997 la Davos despre "sacrificii istorice", declarand postului de radio "ucrainean" "Nova Mova": "Suntem dispusi sa recunoastem granitele actuale" si ca "Insula Serpilor este teritoriu ucrainean"."Recunoasterea" s-a facut prin parafarea la Kiev, la 3 mai 1997, de catre Ghennadi Udovenko si "specialistul" in atomii de oxigen din molecula apei, Adrian Severin, si semnarea de catre domnia-sa si Leonid Kucima, la 2 iunie 1997, la Neptun, a Tratatului de baza dintre Romania si "Ucraina".Iar daca am renuntat la "romanii de langa noi", cu atat mai mult am renuntat la fratii nostri pierduti in imensitatea rusa, sfidand normele impuse de Consiliul Europei privind prezervarea minoritatilor si a limbilor vorbite pe continent.Ce ne ramane de facut? Sa evaluam in "suflete" sacrificiul constantinesco-severinean, ca sa vedem daca ne facem vinovati de "crima" sau, in inconstienta noastra, de "genocid cultural" pe seama fratilor nostri romani "sacrificati"! Pentru ca urmare a rapturilor teritoriale, deportarilor sau emigrarilor impuse, neluan-du-i in calcul pe indraznetii care se declarasera romani, statisticaoficiala sovietica din 1989 ridica la 3.352.352 numarul "moldovenilor" traitori in URSS!Romanii «sacrificiilor istorice»Ascunzand existenta declaratilor ROMÅNI la "si altii", recensamantul sovietic din 1989 preciza, in ceea ce-i privea pe ROMÅNII DECLARATI "MOLDOVENI", ca, din cele 3.352.352 de suflete a caror existenta era oficial recunoscuta, 2.794.749 traiau in RSS Moldoveneasca, 324.525 in RSS Ucraineana, 172.671 in RSFSR, 33.098 in RSS Kazaha, 5.595 in RSS Uzbeca, 4.964 in RSS Bielorusa, 3.223 in RSS Lituaniana, 2.842 in RSS Gruzina, 2.466 in RSS Turkmena, 1.915 in RSS Azerbaidjan, 1.875 in RSS Kircheza, 1.450 in RSS Letona, 1.215 in RSS Letona, 879 in RSS Tadjica, 525 in RSS Armeneasca.Nu stim in ce masura in aceste statistici au fost prinsi romanii traitori in regiunile Kirovograd (6.6.14), Vorosilovgrad (4.708), Donetk (11.760), Rostov (5.330), Republica Autonoma Komi (3.762) si urmasii lor. Sau cei peste 30.000 de romani care traiesc pe valea raului Usuuri, in sate compacte (Teiul, Zambreni, Bogatarca, Kisinovka, Balcinesti, Dunaj, Basarabia Noua, Loganesti, Timofeievka, Alexeievca) la nord de Vladivostok, aprovizionand acest oras cu branza ("moldovanskij sir").Nu stim cati mai sunt romanii din satele de pescari de pe Amur (Inul, Aur, Dunarea) langa Habarovskul generalului secesionist Igor Smirnov sau in satul Alexandreni de pe Selendza (afluent al Amurului) si nici cati au mai ramas din cei peste 20.000 romani stabiliti ca tarani sau pescari in Manciuria, in regiunea Primorsk, pentru ca multi au evadat, periodic, pe mare, cerand azil politic Japoniei si stabilindu-se in Insula Hokkaido. Stim insa cati romani sunt oficial inregistrati in "Ucraina" si banuim cati traiesc in realitate, supusi deznationalizarii in regiunile si raioanele acestui temporar vecin al nostru."Repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de «moldovenizare» care traiesc in «Ucraina» si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita «Republica Moldova»."«Ucraina», romanii si «moldovenii»Luand in serios misiunea incredintata de Politburo al Partidului bolsevic de la Moscova, de slavizare (rusificare) rapida a romanilor, prin etapa tranzitorie de "moldovenizare", "Ucraina" declara din 1924 existenta pe teritoriul sau a doua categorii de romani: primii, pastrand intreaga cerbicia neamului se recunosc ROMÅNI, ceilalti, bolsevizatii, colaborationistii sau cei proveniti dinstimulatele casatorii mixte, se recomanda "moldoveni". Mai exista o categorie aparte, circa 4.500 de suflete, traind ca in Evul Mediu timpuriu in creierii Carpatilor impaduriti, in satele Mirke (Mircea, 1.500 persoane) si Poroskovo (3.000), in raioanele Velyky Berezin si Perecin, la 35 km N si, respectiv, 45 km N-E de Ujgorod, descoperiti intamplator in 1999, carora "ucraintii" le zic "voloki" sau "loscarini", care stiu ca vorbesc "rumaneste", dar au uitat cum ii cheama.Si care, in contact prin 1980 cu prima "cutie care vorbeste" adusa de un soldat, fiu al satului "Poroscova", din Afganistan, adica un radio cu tranzistori, invartind butoanele au constatat ca sunt unii care vorbesc asa ca ei.Drept care au plans de bucurie, si-au cantat "horele" lor ("Toata lumea are neamu/Numa’ io’ pe nime’ n’amu/Toata lumea are tara/Numa’ Noi ca canii-afara" etc.) si au decretat intr-un glas ca ei fac parte din poporul care se cheama..."Radio Bucuresti"! Iar noi stim de-atatia ani despre existenta, nu in Matto-Grosso, ci in centrul geografic al Europei, a acestor romani pierduti in mileniul I, fara electricitate, fara biserica, fara scoala si nu atragem atentia lumii civilizate asupra genocidului cultural la care sunt supusi de catre urmasii furilor de pamant romanesc!La o suprafata de 603.700 km2 (mixtura de pamanturi rusesti, poloneze, lituaniene, romanesti si tatarasti), "Ucraina" declara, la recensamantul din 1989, o populatie de 51.452.000 locuitori, din care "ucraineni" 37.419.000 si rusi 11.356.000, romanii inscriindu-se cu 460.000 (135.000 romani si 325.000 "moldoveni").Epurare etnica sistematicaIn 2001, in urma "repatrierilor" si a emigrarilor in Occident, declara 48.240.902 locuitori din care 37.541.693 "ucraineni", desi vorbitori de limba "ucraineana" erau doar 31.970.728, inclusiv 9.367 de declarati "romani" si 27.775 de "moldoveni". In randul celor peste 100 de etnii atestate, rusii numarau in 2001 – 8.334.000 de suflete, bielorusii – 275.800, bulgarii – 204.600, ungurii – 156.600, polonezii – 144.100, evreii – 103.600, armenii – 99.900, grecii – 91.500, tiganii – 47.600, azerii – 45.200, gruzinii – 34.200, germanii – 33.300, gagauzii – 31.900 etc. Doua etnii beneficiau de un tratament aparte, dispunand de cate doua categorii fiecare: tatarii, indicati cu 248.200 suflete in Crimeea si 73.300 in rest (total 321.500), si romanii, care totalizau 409.600 de suflete: 151.000 ca romani si 258.600 ca "moldoveni".O scadere de la 460.000 la 409.600 in 12 ani, in conditiile in care s-au "repatriat" zeci de mii de romani deportati, era mai mult decat dubioasa, astfel incat, in diferitele regiuni ale "Ucrainei" au inceput sa apara intrebari. Comentand cifra de 32.100 romani rezultata pentru regiunea Transcarpatia, spre exemplu, publicistul Ion Huzau se intreba in numarul din 1 februarie 2003 al publicatiei oficiale "republicane" de limba romana "Concordia": "Unde sunt romanii din Grusevo-Peri, Teaciv, Bedeu, Ujgorod, Beregovo? Sunt multe semne de intrebare referitor la numarul romanilor din raionul Rahiv – doar 10,5 mii de persoane.Or, conform datelor noastre neoficiale, acest numar este inregistrat numai in Apsa de Mijloc si Biserica Alba. Unde sunt cei din Vodita-Plaiut, Apsa-de-Sus, Velichii Bycikiu etc.?"Democratia postbolsevicaPe urmele "romanilor disparuti" a pornit, apeland la sprijinul tuturor organizatiilor cultural-artistice romanesti, singurul deputat pe care l-au avut romanii (1994-2002) in Rada Suprema de la Kiev, ales normal, in baza legii, de catre obste, bataiosul lider Ion Popescu.Un drum anevoios, pe care pasea cu discretie, din 1990, profesorul Gheorghe Gorda, din Regiunea Cernauti, disident cu domiciliul "fortat" in Voloca, cel care, vizitand ca turist toate localitatile romanesti din Ucraina, inainte de 1940, si-a publicat rezultatul cercetarii in lucrarea "Oul pascal sau Mahna lui Mahna" (Timisoara, 1999), o oda inchinata ultimului cazac roman care a infruntat"ciuma rosie" in Razboiul civil – Nestor Mahno (Mahna).Concluziile deputatului Ion Popescu au fost uluitoare. Cifra reala a romanilor, cu tot cu "moldoveni", era in 2001 de 508.700, "ucrainenii" ascunzand circa 100.000 deoarece, traind in zone compacte, depaseau, local, procentul de 20% cerut de punctul 8 al Cartii europene a limbilor minoritare sau regionale, fapt ce ar fi atras niste drepturi impuse de bilingvismul zonal.Si aceasta in conditiile in care Romania a impus inscriptionarea bilingva in localitati in care minoritarii sunt sub 1% (ex. Sibiu), iar celor 61.000 de "ucraineni" declarati pe teritoriul sau le-a oferit, prin "discriminare pozitiva", reprezentare in Parlament si, numai in 2003, prin organizatia lor ("Uniunea Ucrainenilor"), un ajutor de 17 miliarde lei.Sa mergem insa pe urmele romanilor rasariteni, bastinasi in "Ucraina", de la vest de Carpati, botezati astazi "ucraineni", spre Nistru si dincolo de Nistru, coborand pe Bug si Nipru spre "Marea cea Mare" a batranilor nostri domni si sa vedem cat de "impliniti" sunt sub noua "democratie" de ocupatie, postbolsevica. Gardianul, Dr. Mircea Dogaru, 26 oct
MAMA ACTORULUI ETHAN HAWKE NU MAI VREA SA PLECE DIN ROMANIA
„LIPSA DE MANDRIE A ROMANILOR ESTE CIUDATA“Autor: OANA-MARIA BALTOC
Leslie Hawke, mama cunoscutului actor Ethan Hawke, locuieste in tara noastra de patru ani. Dupa doua casnicii esuate, si-a vandut luxosul apartament de langa Central Park, New York, si s-a stabilit in a doua sa casa, Romania, (vrea sa-si cumpere un alt apartament in Bucuresti) de unde marturiseste ca nu va pleca pana cand nu va ajuta pe toate mamele si pe copiii loviti de soarta sa-si faca un rost in viata. Dupa ce a muncit la Bacau si a pus pe picioare Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, a venit si in Capitala, pentru a dezvolta programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“, deocamdata in sectorul cinci, cel mai sarac din oras. Fiul sau Ethan isi ajuta mama ori de cate ori poate, asa cum se va intampla si in data de 12 noiembrie, la New York, unde va fi gazda unui eveniment de strangere de fonduri pentru programele derulate de Leslie in tara noastra.
De ce ati ales Romania pentru a implementa acest program de ajutorare? Nu am ales-o. M-am alaturat Corpului Pacii din SUA si ei m-au trimis in Romania. Eu ma asteptam sa plec in Ecuador! Abia cand am ajuns aici si m-am implicat in munca cu oamenii am realizat ca as putea avea ceva de oferit.
Faptul ca sunteti mama lui Ethan Hawke, o adevarata vedeta internationala, v-a ajutat in rezolvarea activitatilor in tara noastra? Nu a ajutat activitatea mea in sine. Beneficiarii Asociatiei Ovidiu Rom n-au nici o idee cine e fiul meu. Dar m-a ajutat intr-adevar sa fac publicitate programelor noastre. Ajuta acest lucru programele in mod real? Nu sunt sigura. Dar uneori imi e mai usor sa obtin intalniri cu oameni influenti.
Considerati orasul Bacau o noua casa sau un loc unde sunteti nevoita sa locuiti o vreme? Bacau este orasul in care am inceput Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, deci imi este foarte drag. De curand, am inceput programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“ si in sectorul 5, cu finantare DAI/GRASP prin USAID. Deci acum imi petrec timpul jumatate in Bucuresti, jumatate in Bacau. Iubesc energia pe care o simti in Bucuresti, dar cand cobor din tren in Bacau ma simt cu adevarat acasa. E cumva ca atunci cand imi vizitez parintii in Texas. Sunt in sfarsit ACASA si e un sentiment placut, dar in cateva zile sunt gata sa pornesc din nou catre Marele Oras.
Care este diferenta dintre Romania primelor zile petrecute aici si a Romaniei pe care ati ajuns sa o cunoasteti? Romania de azi vibreaza mai puternic si este mai optimista decat Romania anului 2000. De curand am fost cu niste prieteni prin Transilvania, Maramures si Bucovina, dupa care inapoi la Bacau. Am fost uimita de cat de prosper arata lucrurile zilele astea. Una dintre prietenele mele cu care am facut excursia si care a petrecut foarte mult timp in Europa de Est in ultimii 20 de ani mi-a spus „Lucrurile arata mai bine decat in Ungaria zilele astea“, si asta m-a facut sa ma simt foarte mandra! AU CREZUT CA NE PIERDEM TIMPUL
Sunteti multumita de rezultatele muncii dumneavoastra aici? Scopul muncii noastre este sa ajutam copiii sa termine liceul si pe unii chiar facultatea, deci nu vom putea sti care este „rata de succes“ timp de inca 10-15 ani. Avem o rata de succes de aproximativ 60% cu Programul Mamelor - ceea ce inseamna ca 6 din 10 mame care termina programul nostru de training de 4 luni reusesc intr-adevar sa se angajeze cu carte de munca si sa isi pastreze locul de munca. Dar asta este doar un reper, adevaratul scop este ca copiii acestor mame sa fie pregatiti sa devina membri productivi ai societatii atunci cand cresc.
Exista un caz care v-a atras atentia in mod deosebit in tot acest timp? Fiecare caz e impresionant. Oamenii cu care lucram sunt foarte saraci si au vieti incredibil de grele. Sunt impresionata de cat de mult isi doresc sa aiba o viata mai buna. si ma intristeaza cat e de greu pentru ei sa obtina acest lucru. Nu au nici o plasa de siguranta - o greseala sau putin ghinion si pierd absolut totul. Ma mai impresioneaza cat de mult isi iubesc copiii mamele din program. Pot fi foarte triste si obosite, dar le intrebi despre copiii lor si zambesc.
Ati intampinat dificultati deosebite in relatia cu oficialitatile romane? Foarte putin. Cand am inceput, o multime de oameni au crezut ca ne pierdem timpul, dar ne-au lasat sa o facem si, cand au vazut cat de multe femei au obtinut intr-adevar locuri de munca si au reusit sa le pastreze, au devenit cooperanti si au inceput sa ne sprijine. Uneori, dam peste profesori care nu vor sa aiba nimic de-a face cu problemele care sunt legate in mod inevitabil de copiii foarte saraci (de cele mai multe ori de etnie roma), dar majoritatea profesorilor si a reprezentantilor autoritatilor vor sa ajute. Poate doar nu au foarte multa incredere ca eforturile lor vor da roade. Dar cand vad rezultatele ne devin aliati.
Exista o data-limita pentru acest program? Programul se va termina atunci cand toti copiii din Romania vor avea posibilitatea de a-si atinge, ca adulti, potentialul dat de Dumnezeu. Intentionez sa stau aici sa muncesc in acest sens cat de mult pot. IN TEXAS, OAMENII SE SUPRAESTIMEAZA
Cum ati descrie Romania unui american dupa ce ati trait timp de patru ani aici? Dupa cum a spus Mihail Sebastian, „un loc unde nimic nu este incompatibil“, un loc al incongruentelor si al contradictiilor: o caldura personala enorma in casele oamenilor si o raceala persistenta pe strazi; trotuare sparte si balcoane pline de muscate. Cred ca cei mai multi romani nu apreciaza cat de speciali sunt si ca tara lor e atat de frumoasa incat iti taie respiratia. Am crescut in Texas, un loc unde oamenii tind sa supraestimeze cat sunt de speciali, deci pentru mine lipsa de mandrie a romanilor cu privire la istoria si la realizarile lor este foarte ciudata.
V-ati confruntat cu probleme atat de mari incat sa fi dorit sa renuntati si sa va intoarceti in SUA? Doua lucruri ma demoralizeaza uneori: coruptia marunta, la nivel mic, care se infiltreaza in activitatile de zi cu zi ale oamenilor obisnuiti, si lipsa de incredere generala cu privire la modul in care se fac tranzactiile de afaceri. De unde vin eu, presupui ca oamenii sunt cinstiti si de incredere pana cand iti dovedesc contrariul. Aici e invers. FAMILIE DE INDIVIDUALISTI
Va este dor de nepoti? Va cer sa va intoarceti acasa? Nu mi-e atat „dor“ de ei, cat abia astept sa ii vad. Vin dintr-o familie de individualisti. Fiecare dintre noi merge si-si vede de treaba, dupa care din cand in cand ne intalnim si comparam notitele. Si acum ca tot m-ai intrebat, nu, nu m-au rugat sa ma intorc acasa! Prietenii mei da, dar familia nu!
Cat de des va vizitati familia? De doua ori pe an.
Unde veti petrece sarbatorile de iarna? La Bacau si Bucuresti.
Cat de bine vorbiti limba noastra? Ingrozitor!
Ce efect a avut asupra dumneavoastra divortul dintre Ethan si Uma Thurman? La mine divortul pare sa se traga din familie, deci n-as putea spune ca m-a surprins. Cineva mi-a spus azi „nu conteaza daca te casatoresti sau nu te casatoresti, in 10 ani oricum ai sa crezi ca ai facut o greseala!“. Mi s-a parut amuzant, dar este si ceva adevar in asta.
Care sunt asteptarile dumneavoastra in ceea ce priveste strangerea de fonduri de la New York, din 12 noiembrie? Sper sa strangem o suma importanta de bani pentru programele noastre din Romania si sa-i inspiram pe oameni sa viziteze Romania! Si daca romanii-americani, care vor veni la eveniment, se vor simti mandri sa fie romani la sfarsitul serii, am sa fiu foarte, foarte fericita!http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=10052
Riscand sa fiu patriotard
Dupa ce ne-am pierdut speranta in noi insine.Vorba americanului :Ajuta-te singur ...si as adauga ..si vei fi ajutat.Sa ne cunoastem istoria,respectandu-i pe altii ,cunoscandu-ne mai bine-de multe ori prin ochii celorlati ,binevoitori sau nu-
International«Afacerea Bastroe», strategia lui PutinIn veacul X, din Gardarike" – teritoriile slave colonizate si dominate de vikingii rasariteni numiti varegi, "Urus" sau "Rus", s-a nascut, in jurul Kievului (Koenugard), RUSIA, ca stat slav al "rusilor", numiti ulterior, potrivit impartirii regionale medievale, velico-rusi ("rusi vechi"), "malo-rusi ("rusi mici") sau "russini" si bielo-rusi ("rusi albi").O Rusie desfiintata de luptele intestine si de invazia tatara la inceputul veacului XIII, care avea sa renasca prin Moscova doua secole mai tarziu, transformandu-se in Imperiu in veacul XVIII!Devenita sovietica in 1917, Rusia, pentru a avea trei voturi in societatea Natiunilor si a contracara actiunea dezintegratoare, propagandistica, vizand spargerea unitatii poporului rus, desfasurata in regiunile ocupate de ei, de austriecii germani, in randul malo-rusilor (botezati "ucrainti" sau "ucraineni" in 1894), cu centrul de iradiere – Lvov, a inventat pe langa RepublicaSovietica Bielorusa si o "Republica Sovietica Ucraineana", la 11 decembrie 1917.Acesteia i-a incredintat direct sau prin intermediul "Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti", cu capitala la Balta, teritoriile romanesti dintre cursurile mijlocii si inferioare ale Nistrului si Niprului, cu misiunea de a continua, din 1924, deznationalizarea romanilor prin "ucrainizare" sau "moldovenizare" (crearea "natiunii culturale" moldovenesti).Bastroe, paravanul MoscoveiAstazi, la capatul unui lung proces de prefacere "democratica" prin intermediul "revolutiilor" si al infuziei de capital si tehnologie occidentale, Rusia Imperiala dispune de doua duzini de voturi la ONU din partea statelor "independente", dar cu armata, politie, functionarime si o treime din populatie rusesti de implant, grupate in CSI.In cadrul acestora, "Ucraina" are o pozitie "privilegiata" data fiind tripla sa misiune: 1) de avanpost, intarit nuclear, al Imperiului in Europa; 2) de "hartie de prins muste" pentru mankurtii Occidentului care, vanandu-i resursele naturale si forta de munca ieftina, uitand ca Rusia s-a nascut la Kiev, ii pregatesc gratis specialistii (inclusiv militari) si investesc masiv pe teritoriulsau, sperand ca o vor atrage in UE (Germania si satelitii sai, Austria, Ungaria, Croatia, Slovenia) sau NATO (SUA si Canada); 3) de "sperietoare" pentru esticii din fostul lagar socialist, adusi in situatia de a reactiona potrivit dictonului "boierii sunt rai, tarul e bun!", aruncandu-se, in fata "agresivitatii" si "intolerantei" Kievului, in bratele Moscovei."Afacerea Bastroe" tine de aceasta ultima misiune a "Ucrainei", de "acoperire" a strategiei pe termen lung a "tarului Putin". Strategie care prevede, la capatul procesului de restructurare si relansare economica si politico-militara a Rusiei Imperiale, reunificarea statala rusa in jurul unei capitale mai apropiate de "Europa", eventual revenirea la prima Capitala, Kievul.Un proces deja declansat prin realizarea "Uniunii Rusia-Belarus" la care va adera, la momentul potrivit, Ucraina. Semnalul, nebagat in seama in Occident, a fost dat deja de "tarul Putin" prin unificarea, in chiar zilele in care am incredintat hartiei aceste randuri, a bisericilor ruse de la Moscova, Kiev si Minsk sub lozinca refacerii unitatii ortodoxiei.Romania, punte de legaturaCondamnata de singurul presedinte american care a vazut, pe post de "stele verzi", "curcubeul", sa fie "puntea de legatura" intre SUA si Rusia, Romania va dansa asa cum va dicta "buna" si "democratica" Moscova si va aproba dezinteresatul Washington, inclusiv in scandalul cu "raul" Kiev, care ne scurma pamantul cu bani germani, in interes imperial rusesc!Si aceasta deoarece, in aceste noi "clipe intr-adevar grele" (Carol al II-lea) pentru Tara, Romania are o "clasa politica" si o "diplomatie" de tot hazul, pline de "specialisti" in "H2O2" si in "strangerea legaturilor cu romanii si ceilalti ROMANICI (care or fi aia Dumnezeu stie, bulgarii, albanezii, grecii, sarbii – n.n.) din Balcani", care ne duc cu gandul la acel ceva ascuns, dupa parerea lui Napoleon, in "ciorapul de piele" al lui Talleyrand.Desi afacerea a fost perfecta si supervizata de Putin inca din luna ianuarie 2004, prin intermedierea unei firme englezesti care ia 1% din valoare, "diplomatii" nostri vor aminti in curand, cu surle si trambite, ca rusii ne inapoiaza "Tezaurul" sau, mai probabil, "scheletul" lui, asa cum au facut cu "Closca cu puii de aur", jumulita de "pene" (pietrele pretioase care umpleau goluriledantelei de aur a vaselor). Uitand ca singura data in istorie cand au acceptat sa ne inapoieze ce ne-au furat, rusii au facut-o conditionat: in anii 1919-1922, inghesuiti de razboiul civil, ne-au declarat ca recunosc Unirea de la 27 martie/9 aprilie 1918 a "Basarabiei" cu Tara daca renuntam la Tezaurul incredintat spre pastrare.Sau ne dau tezaurul daca renuntam la unirea cu "Basarabia"! Ca ne-au promis tezaurul in clipa in care Romania va deveni "stat socialist" si nu s-au tinut de cuvant, ca, pana la urma, dupa 1940 au hotarat sa pastreze si tezaurul, si "Basarabia", are mai putina importanta. Semnificativ ramane faptul ca in mintea rusului de rand s-a inradacinat ideea "TEZAURUL SAU BASARABIA".«Sacrificii istorice» prin TratatPrin urmare, repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de "moldovenizare" care traiesc in "Ucraina" si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita "Republica Moldova".Cu atat mai mult, cu cat fostul nostru presedinte, Emil Constantinescu (1996-2000), s-a trezit vorbind in 1997 la Davos despre "sacrificii istorice", declarand postului de radio "ucrainean" "Nova Mova": "Suntem dispusi sa recunoastem granitele actuale" si ca "Insula Serpilor este teritoriu ucrainean"."Recunoasterea" s-a facut prin parafarea la Kiev, la 3 mai 1997, de catre Ghennadi Udovenko si "specialistul" in atomii de oxigen din molecula apei, Adrian Severin, si semnarea de catre domnia-sa si Leonid Kucima, la 2 iunie 1997, la Neptun, a Tratatului de baza dintre Romania si "Ucraina".Iar daca am renuntat la "romanii de langa noi", cu atat mai mult am renuntat la fratii nostri pierduti in imensitatea rusa, sfidand normele impuse de Consiliul Europei privind prezervarea minoritatilor si a limbilor vorbite pe continent.Ce ne ramane de facut? Sa evaluam in "suflete" sacrificiul constantinesco-severinean, ca sa vedem daca ne facem vinovati de "crima" sau, in inconstienta noastra, de "genocid cultural" pe seama fratilor nostri romani "sacrificati"! Pentru ca urmare a rapturilor teritoriale, deportarilor sau emigrarilor impuse, neluan-du-i in calcul pe indraznetii care se declarasera romani, statisticaoficiala sovietica din 1989 ridica la 3.352.352 numarul "moldovenilor" traitori in URSS!Romanii «sacrificiilor istorice»Ascunzand existenta declaratilor ROMÅNI la "si altii", recensamantul sovietic din 1989 preciza, in ceea ce-i privea pe ROMÅNII DECLARATI "MOLDOVENI", ca, din cele 3.352.352 de suflete a caror existenta era oficial recunoscuta, 2.794.749 traiau in RSS Moldoveneasca, 324.525 in RSS Ucraineana, 172.671 in RSFSR, 33.098 in RSS Kazaha, 5.595 in RSS Uzbeca, 4.964 in RSS Bielorusa, 3.223 in RSS Lituaniana, 2.842 in RSS Gruzina, 2.466 in RSS Turkmena, 1.915 in RSS Azerbaidjan, 1.875 in RSS Kircheza, 1.450 in RSS Letona, 1.215 in RSS Letona, 879 in RSS Tadjica, 525 in RSS Armeneasca.Nu stim in ce masura in aceste statistici au fost prinsi romanii traitori in regiunile Kirovograd (6.6.14), Vorosilovgrad (4.708), Donetk (11.760), Rostov (5.330), Republica Autonoma Komi (3.762) si urmasii lor. Sau cei peste 30.000 de romani care traiesc pe valea raului Usuuri, in sate compacte (Teiul, Zambreni, Bogatarca, Kisinovka, Balcinesti, Dunaj, Basarabia Noua, Loganesti, Timofeievka, Alexeievca) la nord de Vladivostok, aprovizionand acest oras cu branza ("moldovanskij sir").Nu stim cati mai sunt romanii din satele de pescari de pe Amur (Inul, Aur, Dunarea) langa Habarovskul generalului secesionist Igor Smirnov sau in satul Alexandreni de pe Selendza (afluent al Amurului) si nici cati au mai ramas din cei peste 20.000 romani stabiliti ca tarani sau pescari in Manciuria, in regiunea Primorsk, pentru ca multi au evadat, periodic, pe mare, cerand azil politic Japoniei si stabilindu-se in Insula Hokkaido. Stim insa cati romani sunt oficial inregistrati in "Ucraina" si banuim cati traiesc in realitate, supusi deznationalizarii in regiunile si raioanele acestui temporar vecin al nostru."Repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de «moldovenizare» care traiesc in «Ucraina» si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita «Republica Moldova»."«Ucraina», romanii si «moldovenii»Luand in serios misiunea incredintata de Politburo al Partidului bolsevic de la Moscova, de slavizare (rusificare) rapida a romanilor, prin etapa tranzitorie de "moldovenizare", "Ucraina" declara din 1924 existenta pe teritoriul sau a doua categorii de romani: primii, pastrand intreaga cerbicia neamului se recunosc ROMÅNI, ceilalti, bolsevizatii, colaborationistii sau cei proveniti dinstimulatele casatorii mixte, se recomanda "moldoveni". Mai exista o categorie aparte, circa 4.500 de suflete, traind ca in Evul Mediu timpuriu in creierii Carpatilor impaduriti, in satele Mirke (Mircea, 1.500 persoane) si Poroskovo (3.000), in raioanele Velyky Berezin si Perecin, la 35 km N si, respectiv, 45 km N-E de Ujgorod, descoperiti intamplator in 1999, carora "ucraintii" le zic "voloki" sau "loscarini", care stiu ca vorbesc "rumaneste", dar au uitat cum ii cheama.Si care, in contact prin 1980 cu prima "cutie care vorbeste" adusa de un soldat, fiu al satului "Poroscova", din Afganistan, adica un radio cu tranzistori, invartind butoanele au constatat ca sunt unii care vorbesc asa ca ei.Drept care au plans de bucurie, si-au cantat "horele" lor ("Toata lumea are neamu/Numa’ io’ pe nime’ n’amu/Toata lumea are tara/Numa’ Noi ca canii-afara" etc.) si au decretat intr-un glas ca ei fac parte din poporul care se cheama..."Radio Bucuresti"! Iar noi stim de-atatia ani despre existenta, nu in Matto-Grosso, ci in centrul geografic al Europei, a acestor romani pierduti in mileniul I, fara electricitate, fara biserica, fara scoala si nu atragem atentia lumii civilizate asupra genocidului cultural la care sunt supusi de catre urmasii furilor de pamant romanesc!La o suprafata de 603.700 km2 (mixtura de pamanturi rusesti, poloneze, lituaniene, romanesti si tatarasti), "Ucraina" declara, la recensamantul din 1989, o populatie de 51.452.000 locuitori, din care "ucraineni" 37.419.000 si rusi 11.356.000, romanii inscriindu-se cu 460.000 (135.000 romani si 325.000 "moldoveni").Epurare etnica sistematicaIn 2001, in urma "repatrierilor" si a emigrarilor in Occident, declara 48.240.902 locuitori din care 37.541.693 "ucraineni", desi vorbitori de limba "ucraineana" erau doar 31.970.728, inclusiv 9.367 de declarati "romani" si 27.775 de "moldoveni". In randul celor peste 100 de etnii atestate, rusii numarau in 2001 – 8.334.000 de suflete, bielorusii – 275.800, bulgarii – 204.600, ungurii – 156.600, polonezii – 144.100, evreii – 103.600, armenii – 99.900, grecii – 91.500, tiganii – 47.600, azerii – 45.200, gruzinii – 34.200, germanii – 33.300, gagauzii – 31.900 etc. Doua etnii beneficiau de un tratament aparte, dispunand de cate doua categorii fiecare: tatarii, indicati cu 248.200 suflete in Crimeea si 73.300 in rest (total 321.500), si romanii, care totalizau 409.600 de suflete: 151.000 ca romani si 258.600 ca "moldoveni".O scadere de la 460.000 la 409.600 in 12 ani, in conditiile in care s-au "repatriat" zeci de mii de romani deportati, era mai mult decat dubioasa, astfel incat, in diferitele regiuni ale "Ucrainei" au inceput sa apara intrebari. Comentand cifra de 32.100 romani rezultata pentru regiunea Transcarpatia, spre exemplu, publicistul Ion Huzau se intreba in numarul din 1 februarie 2003 al publicatiei oficiale "republicane" de limba romana "Concordia": "Unde sunt romanii din Grusevo-Peri, Teaciv, Bedeu, Ujgorod, Beregovo? Sunt multe semne de intrebare referitor la numarul romanilor din raionul Rahiv – doar 10,5 mii de persoane.Or, conform datelor noastre neoficiale, acest numar este inregistrat numai in Apsa de Mijloc si Biserica Alba. Unde sunt cei din Vodita-Plaiut, Apsa-de-Sus, Velichii Bycikiu etc.?"Democratia postbolsevicaPe urmele "romanilor disparuti" a pornit, apeland la sprijinul tuturor organizatiilor cultural-artistice romanesti, singurul deputat pe care l-au avut romanii (1994-2002) in Rada Suprema de la Kiev, ales normal, in baza legii, de catre obste, bataiosul lider Ion Popescu.Un drum anevoios, pe care pasea cu discretie, din 1990, profesorul Gheorghe Gorda, din Regiunea Cernauti, disident cu domiciliul "fortat" in Voloca, cel care, vizitand ca turist toate localitatile romanesti din Ucraina, inainte de 1940, si-a publicat rezultatul cercetarii in lucrarea "Oul pascal sau Mahna lui Mahna" (Timisoara, 1999), o oda inchinata ultimului cazac roman care a infruntat"ciuma rosie" in Razboiul civil – Nestor Mahno (Mahna).Concluziile deputatului Ion Popescu au fost uluitoare. Cifra reala a romanilor, cu tot cu "moldoveni", era in 2001 de 508.700, "ucrainenii" ascunzand circa 100.000 deoarece, traind in zone compacte, depaseau, local, procentul de 20% cerut de punctul 8 al Cartii europene a limbilor minoritare sau regionale, fapt ce ar fi atras niste drepturi impuse de bilingvismul zonal.Si aceasta in conditiile in care Romania a impus inscriptionarea bilingva in localitati in care minoritarii sunt sub 1% (ex. Sibiu), iar celor 61.000 de "ucraineni" declarati pe teritoriul sau le-a oferit, prin "discriminare pozitiva", reprezentare in Parlament si, numai in 2003, prin organizatia lor ("Uniunea Ucrainenilor"), un ajutor de 17 miliarde lei.Sa mergem insa pe urmele romanilor rasariteni, bastinasi in "Ucraina", de la vest de Carpati, botezati astazi "ucraineni", spre Nistru si dincolo de Nistru, coborand pe Bug si Nipru spre "Marea cea Mare" a batranilor nostri domni si sa vedem cat de "impliniti" sunt sub noua "democratie" de ocupatie, postbolsevica. Gardianul, Dr. Mircea Dogaru, 26 oct
MAMA ACTORULUI ETHAN HAWKE NU MAI VREA SA PLECE DIN ROMANIA
„LIPSA DE MANDRIE A ROMANILOR ESTE CIUDATA“Autor: OANA-MARIA BALTOC
Leslie Hawke, mama cunoscutului actor Ethan Hawke, locuieste in tara noastra de patru ani. Dupa doua casnicii esuate, si-a vandut luxosul apartament de langa Central Park, New York, si s-a stabilit in a doua sa casa, Romania, (vrea sa-si cumpere un alt apartament in Bucuresti) de unde marturiseste ca nu va pleca pana cand nu va ajuta pe toate mamele si pe copiii loviti de soarta sa-si faca un rost in viata. Dupa ce a muncit la Bacau si a pus pe picioare Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, a venit si in Capitala, pentru a dezvolta programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“, deocamdata in sectorul cinci, cel mai sarac din oras. Fiul sau Ethan isi ajuta mama ori de cate ori poate, asa cum se va intampla si in data de 12 noiembrie, la New York, unde va fi gazda unui eveniment de strangere de fonduri pentru programele derulate de Leslie in tara noastra.
De ce ati ales Romania pentru a implementa acest program de ajutorare? Nu am ales-o. M-am alaturat Corpului Pacii din SUA si ei m-au trimis in Romania. Eu ma asteptam sa plec in Ecuador! Abia cand am ajuns aici si m-am implicat in munca cu oamenii am realizat ca as putea avea ceva de oferit.
Faptul ca sunteti mama lui Ethan Hawke, o adevarata vedeta internationala, v-a ajutat in rezolvarea activitatilor in tara noastra? Nu a ajutat activitatea mea in sine. Beneficiarii Asociatiei Ovidiu Rom n-au nici o idee cine e fiul meu. Dar m-a ajutat intr-adevar sa fac publicitate programelor noastre. Ajuta acest lucru programele in mod real? Nu sunt sigura. Dar uneori imi e mai usor sa obtin intalniri cu oameni influenti.
Considerati orasul Bacau o noua casa sau un loc unde sunteti nevoita sa locuiti o vreme? Bacau este orasul in care am inceput Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, deci imi este foarte drag. De curand, am inceput programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“ si in sectorul 5, cu finantare DAI/GRASP prin USAID. Deci acum imi petrec timpul jumatate in Bucuresti, jumatate in Bacau. Iubesc energia pe care o simti in Bucuresti, dar cand cobor din tren in Bacau ma simt cu adevarat acasa. E cumva ca atunci cand imi vizitez parintii in Texas. Sunt in sfarsit ACASA si e un sentiment placut, dar in cateva zile sunt gata sa pornesc din nou catre Marele Oras.
Care este diferenta dintre Romania primelor zile petrecute aici si a Romaniei pe care ati ajuns sa o cunoasteti? Romania de azi vibreaza mai puternic si este mai optimista decat Romania anului 2000. De curand am fost cu niste prieteni prin Transilvania, Maramures si Bucovina, dupa care inapoi la Bacau. Am fost uimita de cat de prosper arata lucrurile zilele astea. Una dintre prietenele mele cu care am facut excursia si care a petrecut foarte mult timp in Europa de Est in ultimii 20 de ani mi-a spus „Lucrurile arata mai bine decat in Ungaria zilele astea“, si asta m-a facut sa ma simt foarte mandra! AU CREZUT CA NE PIERDEM TIMPUL
Sunteti multumita de rezultatele muncii dumneavoastra aici? Scopul muncii noastre este sa ajutam copiii sa termine liceul si pe unii chiar facultatea, deci nu vom putea sti care este „rata de succes“ timp de inca 10-15 ani. Avem o rata de succes de aproximativ 60% cu Programul Mamelor - ceea ce inseamna ca 6 din 10 mame care termina programul nostru de training de 4 luni reusesc intr-adevar sa se angajeze cu carte de munca si sa isi pastreze locul de munca. Dar asta este doar un reper, adevaratul scop este ca copiii acestor mame sa fie pregatiti sa devina membri productivi ai societatii atunci cand cresc.
Exista un caz care v-a atras atentia in mod deosebit in tot acest timp? Fiecare caz e impresionant. Oamenii cu care lucram sunt foarte saraci si au vieti incredibil de grele. Sunt impresionata de cat de mult isi doresc sa aiba o viata mai buna. si ma intristeaza cat e de greu pentru ei sa obtina acest lucru. Nu au nici o plasa de siguranta - o greseala sau putin ghinion si pierd absolut totul. Ma mai impresioneaza cat de mult isi iubesc copiii mamele din program. Pot fi foarte triste si obosite, dar le intrebi despre copiii lor si zambesc.
Ati intampinat dificultati deosebite in relatia cu oficialitatile romane? Foarte putin. Cand am inceput, o multime de oameni au crezut ca ne pierdem timpul, dar ne-au lasat sa o facem si, cand au vazut cat de multe femei au obtinut intr-adevar locuri de munca si au reusit sa le pastreze, au devenit cooperanti si au inceput sa ne sprijine. Uneori, dam peste profesori care nu vor sa aiba nimic de-a face cu problemele care sunt legate in mod inevitabil de copiii foarte saraci (de cele mai multe ori de etnie roma), dar majoritatea profesorilor si a reprezentantilor autoritatilor vor sa ajute. Poate doar nu au foarte multa incredere ca eforturile lor vor da roade. Dar cand vad rezultatele ne devin aliati.
Exista o data-limita pentru acest program? Programul se va termina atunci cand toti copiii din Romania vor avea posibilitatea de a-si atinge, ca adulti, potentialul dat de Dumnezeu. Intentionez sa stau aici sa muncesc in acest sens cat de mult pot. IN TEXAS, OAMENII SE SUPRAESTIMEAZA
Cum ati descrie Romania unui american dupa ce ati trait timp de patru ani aici? Dupa cum a spus Mihail Sebastian, „un loc unde nimic nu este incompatibil“, un loc al incongruentelor si al contradictiilor: o caldura personala enorma in casele oamenilor si o raceala persistenta pe strazi; trotuare sparte si balcoane pline de muscate. Cred ca cei mai multi romani nu apreciaza cat de speciali sunt si ca tara lor e atat de frumoasa incat iti taie respiratia. Am crescut in Texas, un loc unde oamenii tind sa supraestimeze cat sunt de speciali, deci pentru mine lipsa de mandrie a romanilor cu privire la istoria si la realizarile lor este foarte ciudata.
V-ati confruntat cu probleme atat de mari incat sa fi dorit sa renuntati si sa va intoarceti in SUA? Doua lucruri ma demoralizeaza uneori: coruptia marunta, la nivel mic, care se infiltreaza in activitatile de zi cu zi ale oamenilor obisnuiti, si lipsa de incredere generala cu privire la modul in care se fac tranzactiile de afaceri. De unde vin eu, presupui ca oamenii sunt cinstiti si de incredere pana cand iti dovedesc contrariul. Aici e invers. FAMILIE DE INDIVIDUALISTI
Va este dor de nepoti? Va cer sa va intoarceti acasa? Nu mi-e atat „dor“ de ei, cat abia astept sa ii vad. Vin dintr-o familie de individualisti. Fiecare dintre noi merge si-si vede de treaba, dupa care din cand in cand ne intalnim si comparam notitele. Si acum ca tot m-ai intrebat, nu, nu m-au rugat sa ma intorc acasa! Prietenii mei da, dar familia nu!
Cat de des va vizitati familia? De doua ori pe an.
Unde veti petrece sarbatorile de iarna? La Bacau si Bucuresti.
Cat de bine vorbiti limba noastra? Ingrozitor!
Ce efect a avut asupra dumneavoastra divortul dintre Ethan si Uma Thurman? La mine divortul pare sa se traga din familie, deci n-as putea spune ca m-a surprins. Cineva mi-a spus azi „nu conteaza daca te casatoresti sau nu te casatoresti, in 10 ani oricum ai sa crezi ca ai facut o greseala!“. Mi s-a parut amuzant, dar este si ceva adevar in asta.
Care sunt asteptarile dumneavoastra in ceea ce priveste strangerea de fonduri de la New York, din 12 noiembrie? Sper sa strangem o suma importanta de bani pentru programele noastre din Romania si sa-i inspiram pe oameni sa viziteze Romania! Si daca romanii-americani, care vor veni la eveniment, se vor simti mandri sa fie romani la sfarsitul serii, am sa fiu foarte, foarte fericita!http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=10052
International«Afacerea Bastroe», strategia lui PutinIn veacul X, din Gardarike" – teritoriile slave colonizate si dominate de vikingii rasariteni numiti varegi, "Urus" sau "Rus", s-a nascut, in jurul Kievului (Koenugard), RUSIA, ca stat slav al "rusilor", numiti ulterior, potrivit impartirii regionale medievale, velico-rusi ("rusi vechi"), "malo-rusi ("rusi mici") sau "russini" si bielo-rusi ("rusi albi").O Rusie desfiintata de luptele intestine si de invazia tatara la inceputul veacului XIII, care avea sa renasca prin Moscova doua secole mai tarziu, transformandu-se in Imperiu in veacul XVIII!Devenita sovietica in 1917, Rusia, pentru a avea trei voturi in societatea Natiunilor si a contracara actiunea dezintegratoare, propagandistica, vizand spargerea unitatii poporului rus, desfasurata in regiunile ocupate de ei, de austriecii germani, in randul malo-rusilor (botezati "ucrainti" sau "ucraineni" in 1894), cu centrul de iradiere – Lvov, a inventat pe langa RepublicaSovietica Bielorusa si o "Republica Sovietica Ucraineana", la 11 decembrie 1917.Acesteia i-a incredintat direct sau prin intermediul "Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti", cu capitala la Balta, teritoriile romanesti dintre cursurile mijlocii si inferioare ale Nistrului si Niprului, cu misiunea de a continua, din 1924, deznationalizarea romanilor prin "ucrainizare" sau "moldovenizare" (crearea "natiunii culturale" moldovenesti).Bastroe, paravanul MoscoveiAstazi, la capatul unui lung proces de prefacere "democratica" prin intermediul "revolutiilor" si al infuziei de capital si tehnologie occidentale, Rusia Imperiala dispune de doua duzini de voturi la ONU din partea statelor "independente", dar cu armata, politie, functionarime si o treime din populatie rusesti de implant, grupate in CSI.In cadrul acestora, "Ucraina" are o pozitie "privilegiata" data fiind tripla sa misiune: 1) de avanpost, intarit nuclear, al Imperiului in Europa; 2) de "hartie de prins muste" pentru mankurtii Occidentului care, vanandu-i resursele naturale si forta de munca ieftina, uitand ca Rusia s-a nascut la Kiev, ii pregatesc gratis specialistii (inclusiv militari) si investesc masiv pe teritoriulsau, sperand ca o vor atrage in UE (Germania si satelitii sai, Austria, Ungaria, Croatia, Slovenia) sau NATO (SUA si Canada); 3) de "sperietoare" pentru esticii din fostul lagar socialist, adusi in situatia de a reactiona potrivit dictonului "boierii sunt rai, tarul e bun!", aruncandu-se, in fata "agresivitatii" si "intolerantei" Kievului, in bratele Moscovei."Afacerea Bastroe" tine de aceasta ultima misiune a "Ucrainei", de "acoperire" a strategiei pe termen lung a "tarului Putin". Strategie care prevede, la capatul procesului de restructurare si relansare economica si politico-militara a Rusiei Imperiale, reunificarea statala rusa in jurul unei capitale mai apropiate de "Europa", eventual revenirea la prima Capitala, Kievul.Un proces deja declansat prin realizarea "Uniunii Rusia-Belarus" la care va adera, la momentul potrivit, Ucraina. Semnalul, nebagat in seama in Occident, a fost dat deja de "tarul Putin" prin unificarea, in chiar zilele in care am incredintat hartiei aceste randuri, a bisericilor ruse de la Moscova, Kiev si Minsk sub lozinca refacerii unitatii ortodoxiei.Romania, punte de legaturaCondamnata de singurul presedinte american care a vazut, pe post de "stele verzi", "curcubeul", sa fie "puntea de legatura" intre SUA si Rusia, Romania va dansa asa cum va dicta "buna" si "democratica" Moscova si va aproba dezinteresatul Washington, inclusiv in scandalul cu "raul" Kiev, care ne scurma pamantul cu bani germani, in interes imperial rusesc!Si aceasta deoarece, in aceste noi "clipe intr-adevar grele" (Carol al II-lea) pentru Tara, Romania are o "clasa politica" si o "diplomatie" de tot hazul, pline de "specialisti" in "H2O2" si in "strangerea legaturilor cu romanii si ceilalti ROMANICI (care or fi aia Dumnezeu stie, bulgarii, albanezii, grecii, sarbii – n.n.) din Balcani", care ne duc cu gandul la acel ceva ascuns, dupa parerea lui Napoleon, in "ciorapul de piele" al lui Talleyrand.Desi afacerea a fost perfecta si supervizata de Putin inca din luna ianuarie 2004, prin intermedierea unei firme englezesti care ia 1% din valoare, "diplomatii" nostri vor aminti in curand, cu surle si trambite, ca rusii ne inapoiaza "Tezaurul" sau, mai probabil, "scheletul" lui, asa cum au facut cu "Closca cu puii de aur", jumulita de "pene" (pietrele pretioase care umpleau goluriledantelei de aur a vaselor). Uitand ca singura data in istorie cand au acceptat sa ne inapoieze ce ne-au furat, rusii au facut-o conditionat: in anii 1919-1922, inghesuiti de razboiul civil, ne-au declarat ca recunosc Unirea de la 27 martie/9 aprilie 1918 a "Basarabiei" cu Tara daca renuntam la Tezaurul incredintat spre pastrare.Sau ne dau tezaurul daca renuntam la unirea cu "Basarabia"! Ca ne-au promis tezaurul in clipa in care Romania va deveni "stat socialist" si nu s-au tinut de cuvant, ca, pana la urma, dupa 1940 au hotarat sa pastreze si tezaurul, si "Basarabia", are mai putina importanta. Semnificativ ramane faptul ca in mintea rusului de rand s-a inradacinat ideea "TEZAURUL SAU BASARABIA".«Sacrificii istorice» prin TratatPrin urmare, repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de "moldovenizare" care traiesc in "Ucraina" si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita "Republica Moldova".Cu atat mai mult, cu cat fostul nostru presedinte, Emil Constantinescu (1996-2000), s-a trezit vorbind in 1997 la Davos despre "sacrificii istorice", declarand postului de radio "ucrainean" "Nova Mova": "Suntem dispusi sa recunoastem granitele actuale" si ca "Insula Serpilor este teritoriu ucrainean"."Recunoasterea" s-a facut prin parafarea la Kiev, la 3 mai 1997, de catre Ghennadi Udovenko si "specialistul" in atomii de oxigen din molecula apei, Adrian Severin, si semnarea de catre domnia-sa si Leonid Kucima, la 2 iunie 1997, la Neptun, a Tratatului de baza dintre Romania si "Ucraina".Iar daca am renuntat la "romanii de langa noi", cu atat mai mult am renuntat la fratii nostri pierduti in imensitatea rusa, sfidand normele impuse de Consiliul Europei privind prezervarea minoritatilor si a limbilor vorbite pe continent.Ce ne ramane de facut? Sa evaluam in "suflete" sacrificiul constantinesco-severinean, ca sa vedem daca ne facem vinovati de "crima" sau, in inconstienta noastra, de "genocid cultural" pe seama fratilor nostri romani "sacrificati"! Pentru ca urmare a rapturilor teritoriale, deportarilor sau emigrarilor impuse, neluan-du-i in calcul pe indraznetii care se declarasera romani, statisticaoficiala sovietica din 1989 ridica la 3.352.352 numarul "moldovenilor" traitori in URSS!Romanii «sacrificiilor istorice»Ascunzand existenta declaratilor ROMÅNI la "si altii", recensamantul sovietic din 1989 preciza, in ceea ce-i privea pe ROMÅNII DECLARATI "MOLDOVENI", ca, din cele 3.352.352 de suflete a caror existenta era oficial recunoscuta, 2.794.749 traiau in RSS Moldoveneasca, 324.525 in RSS Ucraineana, 172.671 in RSFSR, 33.098 in RSS Kazaha, 5.595 in RSS Uzbeca, 4.964 in RSS Bielorusa, 3.223 in RSS Lituaniana, 2.842 in RSS Gruzina, 2.466 in RSS Turkmena, 1.915 in RSS Azerbaidjan, 1.875 in RSS Kircheza, 1.450 in RSS Letona, 1.215 in RSS Letona, 879 in RSS Tadjica, 525 in RSS Armeneasca.Nu stim in ce masura in aceste statistici au fost prinsi romanii traitori in regiunile Kirovograd (6.6.14), Vorosilovgrad (4.708), Donetk (11.760), Rostov (5.330), Republica Autonoma Komi (3.762) si urmasii lor. Sau cei peste 30.000 de romani care traiesc pe valea raului Usuuri, in sate compacte (Teiul, Zambreni, Bogatarca, Kisinovka, Balcinesti, Dunaj, Basarabia Noua, Loganesti, Timofeievka, Alexeievca) la nord de Vladivostok, aprovizionand acest oras cu branza ("moldovanskij sir").Nu stim cati mai sunt romanii din satele de pescari de pe Amur (Inul, Aur, Dunarea) langa Habarovskul generalului secesionist Igor Smirnov sau in satul Alexandreni de pe Selendza (afluent al Amurului) si nici cati au mai ramas din cei peste 20.000 romani stabiliti ca tarani sau pescari in Manciuria, in regiunea Primorsk, pentru ca multi au evadat, periodic, pe mare, cerand azil politic Japoniei si stabilindu-se in Insula Hokkaido. Stim insa cati romani sunt oficial inregistrati in "Ucraina" si banuim cati traiesc in realitate, supusi deznationalizarii in regiunile si raioanele acestui temporar vecin al nostru."Repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de «moldovenizare» care traiesc in «Ucraina» si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita «Republica Moldova»."«Ucraina», romanii si «moldovenii»Luand in serios misiunea incredintata de Politburo al Partidului bolsevic de la Moscova, de slavizare (rusificare) rapida a romanilor, prin etapa tranzitorie de "moldovenizare", "Ucraina" declara din 1924 existenta pe teritoriul sau a doua categorii de romani: primii, pastrand intreaga cerbicia neamului se recunosc ROMÅNI, ceilalti, bolsevizatii, colaborationistii sau cei proveniti dinstimulatele casatorii mixte, se recomanda "moldoveni". Mai exista o categorie aparte, circa 4.500 de suflete, traind ca in Evul Mediu timpuriu in creierii Carpatilor impaduriti, in satele Mirke (Mircea, 1.500 persoane) si Poroskovo (3.000), in raioanele Velyky Berezin si Perecin, la 35 km N si, respectiv, 45 km N-E de Ujgorod, descoperiti intamplator in 1999, carora "ucraintii" le zic "voloki" sau "loscarini", care stiu ca vorbesc "rumaneste", dar au uitat cum ii cheama.Si care, in contact prin 1980 cu prima "cutie care vorbeste" adusa de un soldat, fiu al satului "Poroscova", din Afganistan, adica un radio cu tranzistori, invartind butoanele au constatat ca sunt unii care vorbesc asa ca ei.Drept care au plans de bucurie, si-au cantat "horele" lor ("Toata lumea are neamu/Numa’ io’ pe nime’ n’amu/Toata lumea are tara/Numa’ Noi ca canii-afara" etc.) si au decretat intr-un glas ca ei fac parte din poporul care se cheama..."Radio Bucuresti"! Iar noi stim de-atatia ani despre existenta, nu in Matto-Grosso, ci in centrul geografic al Europei, a acestor romani pierduti in mileniul I, fara electricitate, fara biserica, fara scoala si nu atragem atentia lumii civilizate asupra genocidului cultural la care sunt supusi de catre urmasii furilor de pamant romanesc!La o suprafata de 603.700 km2 (mixtura de pamanturi rusesti, poloneze, lituaniene, romanesti si tatarasti), "Ucraina" declara, la recensamantul din 1989, o populatie de 51.452.000 locuitori, din care "ucraineni" 37.419.000 si rusi 11.356.000, romanii inscriindu-se cu 460.000 (135.000 romani si 325.000 "moldoveni").Epurare etnica sistematicaIn 2001, in urma "repatrierilor" si a emigrarilor in Occident, declara 48.240.902 locuitori din care 37.541.693 "ucraineni", desi vorbitori de limba "ucraineana" erau doar 31.970.728, inclusiv 9.367 de declarati "romani" si 27.775 de "moldoveni". In randul celor peste 100 de etnii atestate, rusii numarau in 2001 – 8.334.000 de suflete, bielorusii – 275.800, bulgarii – 204.600, ungurii – 156.600, polonezii – 144.100, evreii – 103.600, armenii – 99.900, grecii – 91.500, tiganii – 47.600, azerii – 45.200, gruzinii – 34.200, germanii – 33.300, gagauzii – 31.900 etc. Doua etnii beneficiau de un tratament aparte, dispunand de cate doua categorii fiecare: tatarii, indicati cu 248.200 suflete in Crimeea si 73.300 in rest (total 321.500), si romanii, care totalizau 409.600 de suflete: 151.000 ca romani si 258.600 ca "moldoveni".O scadere de la 460.000 la 409.600 in 12 ani, in conditiile in care s-au "repatriat" zeci de mii de romani deportati, era mai mult decat dubioasa, astfel incat, in diferitele regiuni ale "Ucrainei" au inceput sa apara intrebari. Comentand cifra de 32.100 romani rezultata pentru regiunea Transcarpatia, spre exemplu, publicistul Ion Huzau se intreba in numarul din 1 februarie 2003 al publicatiei oficiale "republicane" de limba romana "Concordia": "Unde sunt romanii din Grusevo-Peri, Teaciv, Bedeu, Ujgorod, Beregovo? Sunt multe semne de intrebare referitor la numarul romanilor din raionul Rahiv – doar 10,5 mii de persoane.Or, conform datelor noastre neoficiale, acest numar este inregistrat numai in Apsa de Mijloc si Biserica Alba. Unde sunt cei din Vodita-Plaiut, Apsa-de-Sus, Velichii Bycikiu etc.?"Democratia postbolsevicaPe urmele "romanilor disparuti" a pornit, apeland la sprijinul tuturor organizatiilor cultural-artistice romanesti, singurul deputat pe care l-au avut romanii (1994-2002) in Rada Suprema de la Kiev, ales normal, in baza legii, de catre obste, bataiosul lider Ion Popescu.Un drum anevoios, pe care pasea cu discretie, din 1990, profesorul Gheorghe Gorda, din Regiunea Cernauti, disident cu domiciliul "fortat" in Voloca, cel care, vizitand ca turist toate localitatile romanesti din Ucraina, inainte de 1940, si-a publicat rezultatul cercetarii in lucrarea "Oul pascal sau Mahna lui Mahna" (Timisoara, 1999), o oda inchinata ultimului cazac roman care a infruntat"ciuma rosie" in Razboiul civil – Nestor Mahno (Mahna).Concluziile deputatului Ion Popescu au fost uluitoare. Cifra reala a romanilor, cu tot cu "moldoveni", era in 2001 de 508.700, "ucrainenii" ascunzand circa 100.000 deoarece, traind in zone compacte, depaseau, local, procentul de 20% cerut de punctul 8 al Cartii europene a limbilor minoritare sau regionale, fapt ce ar fi atras niste drepturi impuse de bilingvismul zonal.Si aceasta in conditiile in care Romania a impus inscriptionarea bilingva in localitati in care minoritarii sunt sub 1% (ex. Sibiu), iar celor 61.000 de "ucraineni" declarati pe teritoriul sau le-a oferit, prin "discriminare pozitiva", reprezentare in Parlament si, numai in 2003, prin organizatia lor ("Uniunea Ucrainenilor"), un ajutor de 17 miliarde lei.Sa mergem insa pe urmele romanilor rasariteni, bastinasi in "Ucraina", de la vest de Carpati, botezati astazi "ucraineni", spre Nistru si dincolo de Nistru, coborand pe Bug si Nipru spre "Marea cea Mare" a batranilor nostri domni si sa vedem cat de "impliniti" sunt sub noua "democratie" de ocupatie, postbolsevica. Gardianul, Dr. Mircea Dogaru, 26 oct
MAMA ACTORULUI ETHAN HAWKE NU MAI VREA SA PLECE DIN ROMANIA
„LIPSA DE MANDRIE A ROMANILOR ESTE CIUDATA“Autor: OANA-MARIA BALTOC
Leslie Hawke, mama cunoscutului actor Ethan Hawke, locuieste in tara noastra de patru ani. Dupa doua casnicii esuate, si-a vandut luxosul apartament de langa Central Park, New York, si s-a stabilit in a doua sa casa, Romania, (vrea sa-si cumpere un alt apartament in Bucuresti) de unde marturiseste ca nu va pleca pana cand nu va ajuta pe toate mamele si pe copiii loviti de soarta sa-si faca un rost in viata. Dupa ce a muncit la Bacau si a pus pe picioare Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, a venit si in Capitala, pentru a dezvolta programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“, deocamdata in sectorul cinci, cel mai sarac din oras. Fiul sau Ethan isi ajuta mama ori de cate ori poate, asa cum se va intampla si in data de 12 noiembrie, la New York, unde va fi gazda unui eveniment de strangere de fonduri pentru programele derulate de Leslie in tara noastra.
De ce ati ales Romania pentru a implementa acest program de ajutorare? Nu am ales-o. M-am alaturat Corpului Pacii din SUA si ei m-au trimis in Romania. Eu ma asteptam sa plec in Ecuador! Abia cand am ajuns aici si m-am implicat in munca cu oamenii am realizat ca as putea avea ceva de oferit.
Faptul ca sunteti mama lui Ethan Hawke, o adevarata vedeta internationala, v-a ajutat in rezolvarea activitatilor in tara noastra? Nu a ajutat activitatea mea in sine. Beneficiarii Asociatiei Ovidiu Rom n-au nici o idee cine e fiul meu. Dar m-a ajutat intr-adevar sa fac publicitate programelor noastre. Ajuta acest lucru programele in mod real? Nu sunt sigura. Dar uneori imi e mai usor sa obtin intalniri cu oameni influenti.
Considerati orasul Bacau o noua casa sau un loc unde sunteti nevoita sa locuiti o vreme? Bacau este orasul in care am inceput Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, deci imi este foarte drag. De curand, am inceput programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“ si in sectorul 5, cu finantare DAI/GRASP prin USAID. Deci acum imi petrec timpul jumatate in Bucuresti, jumatate in Bacau. Iubesc energia pe care o simti in Bucuresti, dar cand cobor din tren in Bacau ma simt cu adevarat acasa. E cumva ca atunci cand imi vizitez parintii in Texas. Sunt in sfarsit ACASA si e un sentiment placut, dar in cateva zile sunt gata sa pornesc din nou catre Marele Oras.
Care este diferenta dintre Romania primelor zile petrecute aici si a Romaniei pe care ati ajuns sa o cunoasteti? Romania de azi vibreaza mai puternic si este mai optimista decat Romania anului 2000. De curand am fost cu niste prieteni prin Transilvania, Maramures si Bucovina, dupa care inapoi la Bacau. Am fost uimita de cat de prosper arata lucrurile zilele astea. Una dintre prietenele mele cu care am facut excursia si care a petrecut foarte mult timp in Europa de Est in ultimii 20 de ani mi-a spus „Lucrurile arata mai bine decat in Ungaria zilele astea“, si asta m-a facut sa ma simt foarte mandra! AU CREZUT CA NE PIERDEM TIMPUL
Sunteti multumita de rezultatele muncii dumneavoastra aici? Scopul muncii noastre este sa ajutam copiii sa termine liceul si pe unii chiar facultatea, deci nu vom putea sti care este „rata de succes“ timp de inca 10-15 ani. Avem o rata de succes de aproximativ 60% cu Programul Mamelor - ceea ce inseamna ca 6 din 10 mame care termina programul nostru de training de 4 luni reusesc intr-adevar sa se angajeze cu carte de munca si sa isi pastreze locul de munca. Dar asta este doar un reper, adevaratul scop este ca copiii acestor mame sa fie pregatiti sa devina membri productivi ai societatii atunci cand cresc.
Exista un caz care v-a atras atentia in mod deosebit in tot acest timp? Fiecare caz e impresionant. Oamenii cu care lucram sunt foarte saraci si au vieti incredibil de grele. Sunt impresionata de cat de mult isi doresc sa aiba o viata mai buna. si ma intristeaza cat e de greu pentru ei sa obtina acest lucru. Nu au nici o plasa de siguranta - o greseala sau putin ghinion si pierd absolut totul. Ma mai impresioneaza cat de mult isi iubesc copiii mamele din program. Pot fi foarte triste si obosite, dar le intrebi despre copiii lor si zambesc.
Ati intampinat dificultati deosebite in relatia cu oficialitatile romane? Foarte putin. Cand am inceput, o multime de oameni au crezut ca ne pierdem timpul, dar ne-au lasat sa o facem si, cand au vazut cat de multe femei au obtinut intr-adevar locuri de munca si au reusit sa le pastreze, au devenit cooperanti si au inceput sa ne sprijine. Uneori, dam peste profesori care nu vor sa aiba nimic de-a face cu problemele care sunt legate in mod inevitabil de copiii foarte saraci (de cele mai multe ori de etnie roma), dar majoritatea profesorilor si a reprezentantilor autoritatilor vor sa ajute. Poate doar nu au foarte multa incredere ca eforturile lor vor da roade. Dar cand vad rezultatele ne devin aliati.
Exista o data-limita pentru acest program? Programul se va termina atunci cand toti copiii din Romania vor avea posibilitatea de a-si atinge, ca adulti, potentialul dat de Dumnezeu. Intentionez sa stau aici sa muncesc in acest sens cat de mult pot. IN TEXAS, OAMENII SE SUPRAESTIMEAZA
Cum ati descrie Romania unui american dupa ce ati trait timp de patru ani aici? Dupa cum a spus Mihail Sebastian, „un loc unde nimic nu este incompatibil“, un loc al incongruentelor si al contradictiilor: o caldura personala enorma in casele oamenilor si o raceala persistenta pe strazi; trotuare sparte si balcoane pline de muscate. Cred ca cei mai multi romani nu apreciaza cat de speciali sunt si ca tara lor e atat de frumoasa incat iti taie respiratia. Am crescut in Texas, un loc unde oamenii tind sa supraestimeze cat sunt de speciali, deci pentru mine lipsa de mandrie a romanilor cu privire la istoria si la realizarile lor este foarte ciudata.
V-ati confruntat cu probleme atat de mari incat sa fi dorit sa renuntati si sa va intoarceti in SUA? Doua lucruri ma demoralizeaza uneori: coruptia marunta, la nivel mic, care se infiltreaza in activitatile de zi cu zi ale oamenilor obisnuiti, si lipsa de incredere generala cu privire la modul in care se fac tranzactiile de afaceri. De unde vin eu, presupui ca oamenii sunt cinstiti si de incredere pana cand iti dovedesc contrariul. Aici e invers. FAMILIE DE INDIVIDUALISTI
Va este dor de nepoti? Va cer sa va intoarceti acasa? Nu mi-e atat „dor“ de ei, cat abia astept sa ii vad. Vin dintr-o familie de individualisti. Fiecare dintre noi merge si-si vede de treaba, dupa care din cand in cand ne intalnim si comparam notitele. Si acum ca tot m-ai intrebat, nu, nu m-au rugat sa ma intorc acasa! Prietenii mei da, dar familia nu!
Cat de des va vizitati familia? De doua ori pe an.
Unde veti petrece sarbatorile de iarna? La Bacau si Bucuresti.
Cat de bine vorbiti limba noastra? Ingrozitor!
Ce efect a avut asupra dumneavoastra divortul dintre Ethan si Uma Thurman? La mine divortul pare sa se traga din familie, deci n-as putea spune ca m-a surprins. Cineva mi-a spus azi „nu conteaza daca te casatoresti sau nu te casatoresti, in 10 ani oricum ai sa crezi ca ai facut o greseala!“. Mi s-a parut amuzant, dar este si ceva adevar in asta.
Care sunt asteptarile dumneavoastra in ceea ce priveste strangerea de fonduri de la New York, din 12 noiembrie? Sper sa strangem o suma importanta de bani pentru programele noastre din Romania si sa-i inspiram pe oameni sa viziteze Romania! Si daca romanii-americani, care vor veni la eveniment, se vor simti mandri sa fie romani la sfarsitul serii, am sa fiu foarte, foarte fericita!http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=10052
Riscand sa fiu patriotard
Dupa ce ne-am pierdut speranta in noi insine.Vorba americanului :Ajuta-te singur ...si as adauga ..si vei fi ajutat.Sa ne cunoastem istoria,respectandu-i pe altii ,cunoscandu-ne mai bine-de multe ori prin ochii celorlati ,binevoitori sau nu-
International«Afacerea Bastroe», strategia lui PutinIn veacul X, din Gardarike" – teritoriile slave colonizate si dominate de vikingii rasariteni numiti varegi, "Urus" sau "Rus", s-a nascut, in jurul Kievului (Koenugard), RUSIA, ca stat slav al "rusilor", numiti ulterior, potrivit impartirii regionale medievale, velico-rusi ("rusi vechi"), "malo-rusi ("rusi mici") sau "russini" si bielo-rusi ("rusi albi").O Rusie desfiintata de luptele intestine si de invazia tatara la inceputul veacului XIII, care avea sa renasca prin Moscova doua secole mai tarziu, transformandu-se in Imperiu in veacul XVIII!Devenita sovietica in 1917, Rusia, pentru a avea trei voturi in societatea Natiunilor si a contracara actiunea dezintegratoare, propagandistica, vizand spargerea unitatii poporului rus, desfasurata in regiunile ocupate de ei, de austriecii germani, in randul malo-rusilor (botezati "ucrainti" sau "ucraineni" in 1894), cu centrul de iradiere – Lvov, a inventat pe langa RepublicaSovietica Bielorusa si o "Republica Sovietica Ucraineana", la 11 decembrie 1917.Acesteia i-a incredintat direct sau prin intermediul "Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti", cu capitala la Balta, teritoriile romanesti dintre cursurile mijlocii si inferioare ale Nistrului si Niprului, cu misiunea de a continua, din 1924, deznationalizarea romanilor prin "ucrainizare" sau "moldovenizare" (crearea "natiunii culturale" moldovenesti).Bastroe, paravanul MoscoveiAstazi, la capatul unui lung proces de prefacere "democratica" prin intermediul "revolutiilor" si al infuziei de capital si tehnologie occidentale, Rusia Imperiala dispune de doua duzini de voturi la ONU din partea statelor "independente", dar cu armata, politie, functionarime si o treime din populatie rusesti de implant, grupate in CSI.In cadrul acestora, "Ucraina" are o pozitie "privilegiata" data fiind tripla sa misiune: 1) de avanpost, intarit nuclear, al Imperiului in Europa; 2) de "hartie de prins muste" pentru mankurtii Occidentului care, vanandu-i resursele naturale si forta de munca ieftina, uitand ca Rusia s-a nascut la Kiev, ii pregatesc gratis specialistii (inclusiv militari) si investesc masiv pe teritoriulsau, sperand ca o vor atrage in UE (Germania si satelitii sai, Austria, Ungaria, Croatia, Slovenia) sau NATO (SUA si Canada); 3) de "sperietoare" pentru esticii din fostul lagar socialist, adusi in situatia de a reactiona potrivit dictonului "boierii sunt rai, tarul e bun!", aruncandu-se, in fata "agresivitatii" si "intolerantei" Kievului, in bratele Moscovei."Afacerea Bastroe" tine de aceasta ultima misiune a "Ucrainei", de "acoperire" a strategiei pe termen lung a "tarului Putin". Strategie care prevede, la capatul procesului de restructurare si relansare economica si politico-militara a Rusiei Imperiale, reunificarea statala rusa in jurul unei capitale mai apropiate de "Europa", eventual revenirea la prima Capitala, Kievul.Un proces deja declansat prin realizarea "Uniunii Rusia-Belarus" la care va adera, la momentul potrivit, Ucraina. Semnalul, nebagat in seama in Occident, a fost dat deja de "tarul Putin" prin unificarea, in chiar zilele in care am incredintat hartiei aceste randuri, a bisericilor ruse de la Moscova, Kiev si Minsk sub lozinca refacerii unitatii ortodoxiei.Romania, punte de legaturaCondamnata de singurul presedinte american care a vazut, pe post de "stele verzi", "curcubeul", sa fie "puntea de legatura" intre SUA si Rusia, Romania va dansa asa cum va dicta "buna" si "democratica" Moscova si va aproba dezinteresatul Washington, inclusiv in scandalul cu "raul" Kiev, care ne scurma pamantul cu bani germani, in interes imperial rusesc!Si aceasta deoarece, in aceste noi "clipe intr-adevar grele" (Carol al II-lea) pentru Tara, Romania are o "clasa politica" si o "diplomatie" de tot hazul, pline de "specialisti" in "H2O2" si in "strangerea legaturilor cu romanii si ceilalti ROMANICI (care or fi aia Dumnezeu stie, bulgarii, albanezii, grecii, sarbii – n.n.) din Balcani", care ne duc cu gandul la acel ceva ascuns, dupa parerea lui Napoleon, in "ciorapul de piele" al lui Talleyrand.Desi afacerea a fost perfecta si supervizata de Putin inca din luna ianuarie 2004, prin intermedierea unei firme englezesti care ia 1% din valoare, "diplomatii" nostri vor aminti in curand, cu surle si trambite, ca rusii ne inapoiaza "Tezaurul" sau, mai probabil, "scheletul" lui, asa cum au facut cu "Closca cu puii de aur", jumulita de "pene" (pietrele pretioase care umpleau goluriledantelei de aur a vaselor). Uitand ca singura data in istorie cand au acceptat sa ne inapoieze ce ne-au furat, rusii au facut-o conditionat: in anii 1919-1922, inghesuiti de razboiul civil, ne-au declarat ca recunosc Unirea de la 27 martie/9 aprilie 1918 a "Basarabiei" cu Tara daca renuntam la Tezaurul incredintat spre pastrare.Sau ne dau tezaurul daca renuntam la unirea cu "Basarabia"! Ca ne-au promis tezaurul in clipa in care Romania va deveni "stat socialist" si nu s-au tinut de cuvant, ca, pana la urma, dupa 1940 au hotarat sa pastreze si tezaurul, si "Basarabia", are mai putina importanta. Semnificativ ramane faptul ca in mintea rusului de rand s-a inradacinat ideea "TEZAURUL SAU BASARABIA".«Sacrificii istorice» prin TratatPrin urmare, repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de "moldovenizare" care traiesc in "Ucraina" si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita "Republica Moldova".Cu atat mai mult, cu cat fostul nostru presedinte, Emil Constantinescu (1996-2000), s-a trezit vorbind in 1997 la Davos despre "sacrificii istorice", declarand postului de radio "ucrainean" "Nova Mova": "Suntem dispusi sa recunoastem granitele actuale" si ca "Insula Serpilor este teritoriu ucrainean"."Recunoasterea" s-a facut prin parafarea la Kiev, la 3 mai 1997, de catre Ghennadi Udovenko si "specialistul" in atomii de oxigen din molecula apei, Adrian Severin, si semnarea de catre domnia-sa si Leonid Kucima, la 2 iunie 1997, la Neptun, a Tratatului de baza dintre Romania si "Ucraina".Iar daca am renuntat la "romanii de langa noi", cu atat mai mult am renuntat la fratii nostri pierduti in imensitatea rusa, sfidand normele impuse de Consiliul Europei privind prezervarea minoritatilor si a limbilor vorbite pe continent.Ce ne ramane de facut? Sa evaluam in "suflete" sacrificiul constantinesco-severinean, ca sa vedem daca ne facem vinovati de "crima" sau, in inconstienta noastra, de "genocid cultural" pe seama fratilor nostri romani "sacrificati"! Pentru ca urmare a rapturilor teritoriale, deportarilor sau emigrarilor impuse, neluan-du-i in calcul pe indraznetii care se declarasera romani, statisticaoficiala sovietica din 1989 ridica la 3.352.352 numarul "moldovenilor" traitori in URSS!Romanii «sacrificiilor istorice»Ascunzand existenta declaratilor ROMÅNI la "si altii", recensamantul sovietic din 1989 preciza, in ceea ce-i privea pe ROMÅNII DECLARATI "MOLDOVENI", ca, din cele 3.352.352 de suflete a caror existenta era oficial recunoscuta, 2.794.749 traiau in RSS Moldoveneasca, 324.525 in RSS Ucraineana, 172.671 in RSFSR, 33.098 in RSS Kazaha, 5.595 in RSS Uzbeca, 4.964 in RSS Bielorusa, 3.223 in RSS Lituaniana, 2.842 in RSS Gruzina, 2.466 in RSS Turkmena, 1.915 in RSS Azerbaidjan, 1.875 in RSS Kircheza, 1.450 in RSS Letona, 1.215 in RSS Letona, 879 in RSS Tadjica, 525 in RSS Armeneasca.Nu stim in ce masura in aceste statistici au fost prinsi romanii traitori in regiunile Kirovograd (6.6.14), Vorosilovgrad (4.708), Donetk (11.760), Rostov (5.330), Republica Autonoma Komi (3.762) si urmasii lor. Sau cei peste 30.000 de romani care traiesc pe valea raului Usuuri, in sate compacte (Teiul, Zambreni, Bogatarca, Kisinovka, Balcinesti, Dunaj, Basarabia Noua, Loganesti, Timofeievka, Alexeievca) la nord de Vladivostok, aprovizionand acest oras cu branza ("moldovanskij sir").Nu stim cati mai sunt romanii din satele de pescari de pe Amur (Inul, Aur, Dunarea) langa Habarovskul generalului secesionist Igor Smirnov sau in satul Alexandreni de pe Selendza (afluent al Amurului) si nici cati au mai ramas din cei peste 20.000 romani stabiliti ca tarani sau pescari in Manciuria, in regiunea Primorsk, pentru ca multi au evadat, periodic, pe mare, cerand azil politic Japoniei si stabilindu-se in Insula Hokkaido. Stim insa cati romani sunt oficial inregistrati in "Ucraina" si banuim cati traiesc in realitate, supusi deznationalizarii in regiunile si raioanele acestui temporar vecin al nostru."Repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de «moldovenizare» care traiesc in «Ucraina» si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita «Republica Moldova»."«Ucraina», romanii si «moldovenii»Luand in serios misiunea incredintata de Politburo al Partidului bolsevic de la Moscova, de slavizare (rusificare) rapida a romanilor, prin etapa tranzitorie de "moldovenizare", "Ucraina" declara din 1924 existenta pe teritoriul sau a doua categorii de romani: primii, pastrand intreaga cerbicia neamului se recunosc ROMÅNI, ceilalti, bolsevizatii, colaborationistii sau cei proveniti dinstimulatele casatorii mixte, se recomanda "moldoveni". Mai exista o categorie aparte, circa 4.500 de suflete, traind ca in Evul Mediu timpuriu in creierii Carpatilor impaduriti, in satele Mirke (Mircea, 1.500 persoane) si Poroskovo (3.000), in raioanele Velyky Berezin si Perecin, la 35 km N si, respectiv, 45 km N-E de Ujgorod, descoperiti intamplator in 1999, carora "ucraintii" le zic "voloki" sau "loscarini", care stiu ca vorbesc "rumaneste", dar au uitat cum ii cheama.Si care, in contact prin 1980 cu prima "cutie care vorbeste" adusa de un soldat, fiu al satului "Poroscova", din Afganistan, adica un radio cu tranzistori, invartind butoanele au constatat ca sunt unii care vorbesc asa ca ei.Drept care au plans de bucurie, si-au cantat "horele" lor ("Toata lumea are neamu/Numa’ io’ pe nime’ n’amu/Toata lumea are tara/Numa’ Noi ca canii-afara" etc.) si au decretat intr-un glas ca ei fac parte din poporul care se cheama..."Radio Bucuresti"! Iar noi stim de-atatia ani despre existenta, nu in Matto-Grosso, ci in centrul geografic al Europei, a acestor romani pierduti in mileniul I, fara electricitate, fara biserica, fara scoala si nu atragem atentia lumii civilizate asupra genocidului cultural la care sunt supusi de catre urmasii furilor de pamant romanesc!La o suprafata de 603.700 km2 (mixtura de pamanturi rusesti, poloneze, lituaniene, romanesti si tatarasti), "Ucraina" declara, la recensamantul din 1989, o populatie de 51.452.000 locuitori, din care "ucraineni" 37.419.000 si rusi 11.356.000, romanii inscriindu-se cu 460.000 (135.000 romani si 325.000 "moldoveni").Epurare etnica sistematicaIn 2001, in urma "repatrierilor" si a emigrarilor in Occident, declara 48.240.902 locuitori din care 37.541.693 "ucraineni", desi vorbitori de limba "ucraineana" erau doar 31.970.728, inclusiv 9.367 de declarati "romani" si 27.775 de "moldoveni". In randul celor peste 100 de etnii atestate, rusii numarau in 2001 – 8.334.000 de suflete, bielorusii – 275.800, bulgarii – 204.600, ungurii – 156.600, polonezii – 144.100, evreii – 103.600, armenii – 99.900, grecii – 91.500, tiganii – 47.600, azerii – 45.200, gruzinii – 34.200, germanii – 33.300, gagauzii – 31.900 etc. Doua etnii beneficiau de un tratament aparte, dispunand de cate doua categorii fiecare: tatarii, indicati cu 248.200 suflete in Crimeea si 73.300 in rest (total 321.500), si romanii, care totalizau 409.600 de suflete: 151.000 ca romani si 258.600 ca "moldoveni".O scadere de la 460.000 la 409.600 in 12 ani, in conditiile in care s-au "repatriat" zeci de mii de romani deportati, era mai mult decat dubioasa, astfel incat, in diferitele regiuni ale "Ucrainei" au inceput sa apara intrebari. Comentand cifra de 32.100 romani rezultata pentru regiunea Transcarpatia, spre exemplu, publicistul Ion Huzau se intreba in numarul din 1 februarie 2003 al publicatiei oficiale "republicane" de limba romana "Concordia": "Unde sunt romanii din Grusevo-Peri, Teaciv, Bedeu, Ujgorod, Beregovo? Sunt multe semne de intrebare referitor la numarul romanilor din raionul Rahiv – doar 10,5 mii de persoane.Or, conform datelor noastre neoficiale, acest numar este inregistrat numai in Apsa de Mijloc si Biserica Alba. Unde sunt cei din Vodita-Plaiut, Apsa-de-Sus, Velichii Bycikiu etc.?"Democratia postbolsevicaPe urmele "romanilor disparuti" a pornit, apeland la sprijinul tuturor organizatiilor cultural-artistice romanesti, singurul deputat pe care l-au avut romanii (1994-2002) in Rada Suprema de la Kiev, ales normal, in baza legii, de catre obste, bataiosul lider Ion Popescu.Un drum anevoios, pe care pasea cu discretie, din 1990, profesorul Gheorghe Gorda, din Regiunea Cernauti, disident cu domiciliul "fortat" in Voloca, cel care, vizitand ca turist toate localitatile romanesti din Ucraina, inainte de 1940, si-a publicat rezultatul cercetarii in lucrarea "Oul pascal sau Mahna lui Mahna" (Timisoara, 1999), o oda inchinata ultimului cazac roman care a infruntat"ciuma rosie" in Razboiul civil – Nestor Mahno (Mahna).Concluziile deputatului Ion Popescu au fost uluitoare. Cifra reala a romanilor, cu tot cu "moldoveni", era in 2001 de 508.700, "ucrainenii" ascunzand circa 100.000 deoarece, traind in zone compacte, depaseau, local, procentul de 20% cerut de punctul 8 al Cartii europene a limbilor minoritare sau regionale, fapt ce ar fi atras niste drepturi impuse de bilingvismul zonal.Si aceasta in conditiile in care Romania a impus inscriptionarea bilingva in localitati in care minoritarii sunt sub 1% (ex. Sibiu), iar celor 61.000 de "ucraineni" declarati pe teritoriul sau le-a oferit, prin "discriminare pozitiva", reprezentare in Parlament si, numai in 2003, prin organizatia lor ("Uniunea Ucrainenilor"), un ajutor de 17 miliarde lei.Sa mergem insa pe urmele romanilor rasariteni, bastinasi in "Ucraina", de la vest de Carpati, botezati astazi "ucraineni", spre Nistru si dincolo de Nistru, coborand pe Bug si Nipru spre "Marea cea Mare" a batranilor nostri domni si sa vedem cat de "impliniti" sunt sub noua "democratie" de ocupatie, postbolsevica. Gardianul, Dr. Mircea Dogaru, 26 oct
MAMA ACTORULUI ETHAN HAWKE NU MAI VREA SA PLECE DIN ROMANIA
„LIPSA DE MANDRIE A ROMANILOR ESTE CIUDATA“Autor: OANA-MARIA BALTOC
Leslie Hawke, mama cunoscutului actor Ethan Hawke, locuieste in tara noastra de patru ani. Dupa doua casnicii esuate, si-a vandut luxosul apartament de langa Central Park, New York, si s-a stabilit in a doua sa casa, Romania, (vrea sa-si cumpere un alt apartament in Bucuresti) de unde marturiseste ca nu va pleca pana cand nu va ajuta pe toate mamele si pe copiii loviti de soarta sa-si faca un rost in viata. Dupa ce a muncit la Bacau si a pus pe picioare Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, a venit si in Capitala, pentru a dezvolta programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“, deocamdata in sectorul cinci, cel mai sarac din oras. Fiul sau Ethan isi ajuta mama ori de cate ori poate, asa cum se va intampla si in data de 12 noiembrie, la New York, unde va fi gazda unui eveniment de strangere de fonduri pentru programele derulate de Leslie in tara noastra.
De ce ati ales Romania pentru a implementa acest program de ajutorare? Nu am ales-o. M-am alaturat Corpului Pacii din SUA si ei m-au trimis in Romania. Eu ma asteptam sa plec in Ecuador! Abia cand am ajuns aici si m-am implicat in munca cu oamenii am realizat ca as putea avea ceva de oferit.
Faptul ca sunteti mama lui Ethan Hawke, o adevarata vedeta internationala, v-a ajutat in rezolvarea activitatilor in tara noastra? Nu a ajutat activitatea mea in sine. Beneficiarii Asociatiei Ovidiu Rom n-au nici o idee cine e fiul meu. Dar m-a ajutat intr-adevar sa fac publicitate programelor noastre. Ajuta acest lucru programele in mod real? Nu sunt sigura. Dar uneori imi e mai usor sa obtin intalniri cu oameni influenti.
Considerati orasul Bacau o noua casa sau un loc unde sunteti nevoita sa locuiti o vreme? Bacau este orasul in care am inceput Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, deci imi este foarte drag. De curand, am inceput programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“ si in sectorul 5, cu finantare DAI/GRASP prin USAID. Deci acum imi petrec timpul jumatate in Bucuresti, jumatate in Bacau. Iubesc energia pe care o simti in Bucuresti, dar cand cobor din tren in Bacau ma simt cu adevarat acasa. E cumva ca atunci cand imi vizitez parintii in Texas. Sunt in sfarsit ACASA si e un sentiment placut, dar in cateva zile sunt gata sa pornesc din nou catre Marele Oras.
Care este diferenta dintre Romania primelor zile petrecute aici si a Romaniei pe care ati ajuns sa o cunoasteti? Romania de azi vibreaza mai puternic si este mai optimista decat Romania anului 2000. De curand am fost cu niste prieteni prin Transilvania, Maramures si Bucovina, dupa care inapoi la Bacau. Am fost uimita de cat de prosper arata lucrurile zilele astea. Una dintre prietenele mele cu care am facut excursia si care a petrecut foarte mult timp in Europa de Est in ultimii 20 de ani mi-a spus „Lucrurile arata mai bine decat in Ungaria zilele astea“, si asta m-a facut sa ma simt foarte mandra! AU CREZUT CA NE PIERDEM TIMPUL
Sunteti multumita de rezultatele muncii dumneavoastra aici? Scopul muncii noastre este sa ajutam copiii sa termine liceul si pe unii chiar facultatea, deci nu vom putea sti care este „rata de succes“ timp de inca 10-15 ani. Avem o rata de succes de aproximativ 60% cu Programul Mamelor - ceea ce inseamna ca 6 din 10 mame care termina programul nostru de training de 4 luni reusesc intr-adevar sa se angajeze cu carte de munca si sa isi pastreze locul de munca. Dar asta este doar un reper, adevaratul scop este ca copiii acestor mame sa fie pregatiti sa devina membri productivi ai societatii atunci cand cresc.
Exista un caz care v-a atras atentia in mod deosebit in tot acest timp? Fiecare caz e impresionant. Oamenii cu care lucram sunt foarte saraci si au vieti incredibil de grele. Sunt impresionata de cat de mult isi doresc sa aiba o viata mai buna. si ma intristeaza cat e de greu pentru ei sa obtina acest lucru. Nu au nici o plasa de siguranta - o greseala sau putin ghinion si pierd absolut totul. Ma mai impresioneaza cat de mult isi iubesc copiii mamele din program. Pot fi foarte triste si obosite, dar le intrebi despre copiii lor si zambesc.
Ati intampinat dificultati deosebite in relatia cu oficialitatile romane? Foarte putin. Cand am inceput, o multime de oameni au crezut ca ne pierdem timpul, dar ne-au lasat sa o facem si, cand au vazut cat de multe femei au obtinut intr-adevar locuri de munca si au reusit sa le pastreze, au devenit cooperanti si au inceput sa ne sprijine. Uneori, dam peste profesori care nu vor sa aiba nimic de-a face cu problemele care sunt legate in mod inevitabil de copiii foarte saraci (de cele mai multe ori de etnie roma), dar majoritatea profesorilor si a reprezentantilor autoritatilor vor sa ajute. Poate doar nu au foarte multa incredere ca eforturile lor vor da roade. Dar cand vad rezultatele ne devin aliati.
Exista o data-limita pentru acest program? Programul se va termina atunci cand toti copiii din Romania vor avea posibilitatea de a-si atinge, ca adulti, potentialul dat de Dumnezeu. Intentionez sa stau aici sa muncesc in acest sens cat de mult pot. IN TEXAS, OAMENII SE SUPRAESTIMEAZA
Cum ati descrie Romania unui american dupa ce ati trait timp de patru ani aici? Dupa cum a spus Mihail Sebastian, „un loc unde nimic nu este incompatibil“, un loc al incongruentelor si al contradictiilor: o caldura personala enorma in casele oamenilor si o raceala persistenta pe strazi; trotuare sparte si balcoane pline de muscate. Cred ca cei mai multi romani nu apreciaza cat de speciali sunt si ca tara lor e atat de frumoasa incat iti taie respiratia. Am crescut in Texas, un loc unde oamenii tind sa supraestimeze cat sunt de speciali, deci pentru mine lipsa de mandrie a romanilor cu privire la istoria si la realizarile lor este foarte ciudata.
V-ati confruntat cu probleme atat de mari incat sa fi dorit sa renuntati si sa va intoarceti in SUA? Doua lucruri ma demoralizeaza uneori: coruptia marunta, la nivel mic, care se infiltreaza in activitatile de zi cu zi ale oamenilor obisnuiti, si lipsa de incredere generala cu privire la modul in care se fac tranzactiile de afaceri. De unde vin eu, presupui ca oamenii sunt cinstiti si de incredere pana cand iti dovedesc contrariul. Aici e invers. FAMILIE DE INDIVIDUALISTI
Va este dor de nepoti? Va cer sa va intoarceti acasa? Nu mi-e atat „dor“ de ei, cat abia astept sa ii vad. Vin dintr-o familie de individualisti. Fiecare dintre noi merge si-si vede de treaba, dupa care din cand in cand ne intalnim si comparam notitele. Si acum ca tot m-ai intrebat, nu, nu m-au rugat sa ma intorc acasa! Prietenii mei da, dar familia nu!
Cat de des va vizitati familia? De doua ori pe an.
Unde veti petrece sarbatorile de iarna? La Bacau si Bucuresti.
Cat de bine vorbiti limba noastra? Ingrozitor!
Ce efect a avut asupra dumneavoastra divortul dintre Ethan si Uma Thurman? La mine divortul pare sa se traga din familie, deci n-as putea spune ca m-a surprins. Cineva mi-a spus azi „nu conteaza daca te casatoresti sau nu te casatoresti, in 10 ani oricum ai sa crezi ca ai facut o greseala!“. Mi s-a parut amuzant, dar este si ceva adevar in asta.
Care sunt asteptarile dumneavoastra in ceea ce priveste strangerea de fonduri de la New York, din 12 noiembrie? Sper sa strangem o suma importanta de bani pentru programele noastre din Romania si sa-i inspiram pe oameni sa viziteze Romania! Si daca romanii-americani, care vor veni la eveniment, se vor simti mandri sa fie romani la sfarsitul serii, am sa fiu foarte, foarte fericita!http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=10052
International«Afacerea Bastroe», strategia lui PutinIn veacul X, din Gardarike" – teritoriile slave colonizate si dominate de vikingii rasariteni numiti varegi, "Urus" sau "Rus", s-a nascut, in jurul Kievului (Koenugard), RUSIA, ca stat slav al "rusilor", numiti ulterior, potrivit impartirii regionale medievale, velico-rusi ("rusi vechi"), "malo-rusi ("rusi mici") sau "russini" si bielo-rusi ("rusi albi").O Rusie desfiintata de luptele intestine si de invazia tatara la inceputul veacului XIII, care avea sa renasca prin Moscova doua secole mai tarziu, transformandu-se in Imperiu in veacul XVIII!Devenita sovietica in 1917, Rusia, pentru a avea trei voturi in societatea Natiunilor si a contracara actiunea dezintegratoare, propagandistica, vizand spargerea unitatii poporului rus, desfasurata in regiunile ocupate de ei, de austriecii germani, in randul malo-rusilor (botezati "ucrainti" sau "ucraineni" in 1894), cu centrul de iradiere – Lvov, a inventat pe langa RepublicaSovietica Bielorusa si o "Republica Sovietica Ucraineana", la 11 decembrie 1917.Acesteia i-a incredintat direct sau prin intermediul "Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti", cu capitala la Balta, teritoriile romanesti dintre cursurile mijlocii si inferioare ale Nistrului si Niprului, cu misiunea de a continua, din 1924, deznationalizarea romanilor prin "ucrainizare" sau "moldovenizare" (crearea "natiunii culturale" moldovenesti).Bastroe, paravanul MoscoveiAstazi, la capatul unui lung proces de prefacere "democratica" prin intermediul "revolutiilor" si al infuziei de capital si tehnologie occidentale, Rusia Imperiala dispune de doua duzini de voturi la ONU din partea statelor "independente", dar cu armata, politie, functionarime si o treime din populatie rusesti de implant, grupate in CSI.In cadrul acestora, "Ucraina" are o pozitie "privilegiata" data fiind tripla sa misiune: 1) de avanpost, intarit nuclear, al Imperiului in Europa; 2) de "hartie de prins muste" pentru mankurtii Occidentului care, vanandu-i resursele naturale si forta de munca ieftina, uitand ca Rusia s-a nascut la Kiev, ii pregatesc gratis specialistii (inclusiv militari) si investesc masiv pe teritoriulsau, sperand ca o vor atrage in UE (Germania si satelitii sai, Austria, Ungaria, Croatia, Slovenia) sau NATO (SUA si Canada); 3) de "sperietoare" pentru esticii din fostul lagar socialist, adusi in situatia de a reactiona potrivit dictonului "boierii sunt rai, tarul e bun!", aruncandu-se, in fata "agresivitatii" si "intolerantei" Kievului, in bratele Moscovei."Afacerea Bastroe" tine de aceasta ultima misiune a "Ucrainei", de "acoperire" a strategiei pe termen lung a "tarului Putin". Strategie care prevede, la capatul procesului de restructurare si relansare economica si politico-militara a Rusiei Imperiale, reunificarea statala rusa in jurul unei capitale mai apropiate de "Europa", eventual revenirea la prima Capitala, Kievul.Un proces deja declansat prin realizarea "Uniunii Rusia-Belarus" la care va adera, la momentul potrivit, Ucraina. Semnalul, nebagat in seama in Occident, a fost dat deja de "tarul Putin" prin unificarea, in chiar zilele in care am incredintat hartiei aceste randuri, a bisericilor ruse de la Moscova, Kiev si Minsk sub lozinca refacerii unitatii ortodoxiei.Romania, punte de legaturaCondamnata de singurul presedinte american care a vazut, pe post de "stele verzi", "curcubeul", sa fie "puntea de legatura" intre SUA si Rusia, Romania va dansa asa cum va dicta "buna" si "democratica" Moscova si va aproba dezinteresatul Washington, inclusiv in scandalul cu "raul" Kiev, care ne scurma pamantul cu bani germani, in interes imperial rusesc!Si aceasta deoarece, in aceste noi "clipe intr-adevar grele" (Carol al II-lea) pentru Tara, Romania are o "clasa politica" si o "diplomatie" de tot hazul, pline de "specialisti" in "H2O2" si in "strangerea legaturilor cu romanii si ceilalti ROMANICI (care or fi aia Dumnezeu stie, bulgarii, albanezii, grecii, sarbii – n.n.) din Balcani", care ne duc cu gandul la acel ceva ascuns, dupa parerea lui Napoleon, in "ciorapul de piele" al lui Talleyrand.Desi afacerea a fost perfecta si supervizata de Putin inca din luna ianuarie 2004, prin intermedierea unei firme englezesti care ia 1% din valoare, "diplomatii" nostri vor aminti in curand, cu surle si trambite, ca rusii ne inapoiaza "Tezaurul" sau, mai probabil, "scheletul" lui, asa cum au facut cu "Closca cu puii de aur", jumulita de "pene" (pietrele pretioase care umpleau goluriledantelei de aur a vaselor). Uitand ca singura data in istorie cand au acceptat sa ne inapoieze ce ne-au furat, rusii au facut-o conditionat: in anii 1919-1922, inghesuiti de razboiul civil, ne-au declarat ca recunosc Unirea de la 27 martie/9 aprilie 1918 a "Basarabiei" cu Tara daca renuntam la Tezaurul incredintat spre pastrare.Sau ne dau tezaurul daca renuntam la unirea cu "Basarabia"! Ca ne-au promis tezaurul in clipa in care Romania va deveni "stat socialist" si nu s-au tinut de cuvant, ca, pana la urma, dupa 1940 au hotarat sa pastreze si tezaurul, si "Basarabia", are mai putina importanta. Semnificativ ramane faptul ca in mintea rusului de rand s-a inradacinat ideea "TEZAURUL SAU BASARABIA".«Sacrificii istorice» prin TratatPrin urmare, repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de "moldovenizare" care traiesc in "Ucraina" si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita "Republica Moldova".Cu atat mai mult, cu cat fostul nostru presedinte, Emil Constantinescu (1996-2000), s-a trezit vorbind in 1997 la Davos despre "sacrificii istorice", declarand postului de radio "ucrainean" "Nova Mova": "Suntem dispusi sa recunoastem granitele actuale" si ca "Insula Serpilor este teritoriu ucrainean"."Recunoasterea" s-a facut prin parafarea la Kiev, la 3 mai 1997, de catre Ghennadi Udovenko si "specialistul" in atomii de oxigen din molecula apei, Adrian Severin, si semnarea de catre domnia-sa si Leonid Kucima, la 2 iunie 1997, la Neptun, a Tratatului de baza dintre Romania si "Ucraina".Iar daca am renuntat la "romanii de langa noi", cu atat mai mult am renuntat la fratii nostri pierduti in imensitatea rusa, sfidand normele impuse de Consiliul Europei privind prezervarea minoritatilor si a limbilor vorbite pe continent.Ce ne ramane de facut? Sa evaluam in "suflete" sacrificiul constantinesco-severinean, ca sa vedem daca ne facem vinovati de "crima" sau, in inconstienta noastra, de "genocid cultural" pe seama fratilor nostri romani "sacrificati"! Pentru ca urmare a rapturilor teritoriale, deportarilor sau emigrarilor impuse, neluan-du-i in calcul pe indraznetii care se declarasera romani, statisticaoficiala sovietica din 1989 ridica la 3.352.352 numarul "moldovenilor" traitori in URSS!Romanii «sacrificiilor istorice»Ascunzand existenta declaratilor ROMÅNI la "si altii", recensamantul sovietic din 1989 preciza, in ceea ce-i privea pe ROMÅNII DECLARATI "MOLDOVENI", ca, din cele 3.352.352 de suflete a caror existenta era oficial recunoscuta, 2.794.749 traiau in RSS Moldoveneasca, 324.525 in RSS Ucraineana, 172.671 in RSFSR, 33.098 in RSS Kazaha, 5.595 in RSS Uzbeca, 4.964 in RSS Bielorusa, 3.223 in RSS Lituaniana, 2.842 in RSS Gruzina, 2.466 in RSS Turkmena, 1.915 in RSS Azerbaidjan, 1.875 in RSS Kircheza, 1.450 in RSS Letona, 1.215 in RSS Letona, 879 in RSS Tadjica, 525 in RSS Armeneasca.Nu stim in ce masura in aceste statistici au fost prinsi romanii traitori in regiunile Kirovograd (6.6.14), Vorosilovgrad (4.708), Donetk (11.760), Rostov (5.330), Republica Autonoma Komi (3.762) si urmasii lor. Sau cei peste 30.000 de romani care traiesc pe valea raului Usuuri, in sate compacte (Teiul, Zambreni, Bogatarca, Kisinovka, Balcinesti, Dunaj, Basarabia Noua, Loganesti, Timofeievka, Alexeievca) la nord de Vladivostok, aprovizionand acest oras cu branza ("moldovanskij sir").Nu stim cati mai sunt romanii din satele de pescari de pe Amur (Inul, Aur, Dunarea) langa Habarovskul generalului secesionist Igor Smirnov sau in satul Alexandreni de pe Selendza (afluent al Amurului) si nici cati au mai ramas din cei peste 20.000 romani stabiliti ca tarani sau pescari in Manciuria, in regiunea Primorsk, pentru ca multi au evadat, periodic, pe mare, cerand azil politic Japoniei si stabilindu-se in Insula Hokkaido. Stim insa cati romani sunt oficial inregistrati in "Ucraina" si banuim cati traiesc in realitate, supusi deznationalizarii in regiunile si raioanele acestui temporar vecin al nostru."Repatrierea tezaurului inseamna pentru noi acceptarea santajului si renuntarea definitiva la teritoriile romanesti rapite in 1940 si la romanii in curs de «moldovenizare» care traiesc in «Ucraina» si in fictiunea statala pe care am facut greseala de neiertat de a o recunoaste in 1991, numita «Republica Moldova»."«Ucraina», romanii si «moldovenii»Luand in serios misiunea incredintata de Politburo al Partidului bolsevic de la Moscova, de slavizare (rusificare) rapida a romanilor, prin etapa tranzitorie de "moldovenizare", "Ucraina" declara din 1924 existenta pe teritoriul sau a doua categorii de romani: primii, pastrand intreaga cerbicia neamului se recunosc ROMÅNI, ceilalti, bolsevizatii, colaborationistii sau cei proveniti dinstimulatele casatorii mixte, se recomanda "moldoveni". Mai exista o categorie aparte, circa 4.500 de suflete, traind ca in Evul Mediu timpuriu in creierii Carpatilor impaduriti, in satele Mirke (Mircea, 1.500 persoane) si Poroskovo (3.000), in raioanele Velyky Berezin si Perecin, la 35 km N si, respectiv, 45 km N-E de Ujgorod, descoperiti intamplator in 1999, carora "ucraintii" le zic "voloki" sau "loscarini", care stiu ca vorbesc "rumaneste", dar au uitat cum ii cheama.Si care, in contact prin 1980 cu prima "cutie care vorbeste" adusa de un soldat, fiu al satului "Poroscova", din Afganistan, adica un radio cu tranzistori, invartind butoanele au constatat ca sunt unii care vorbesc asa ca ei.Drept care au plans de bucurie, si-au cantat "horele" lor ("Toata lumea are neamu/Numa’ io’ pe nime’ n’amu/Toata lumea are tara/Numa’ Noi ca canii-afara" etc.) si au decretat intr-un glas ca ei fac parte din poporul care se cheama..."Radio Bucuresti"! Iar noi stim de-atatia ani despre existenta, nu in Matto-Grosso, ci in centrul geografic al Europei, a acestor romani pierduti in mileniul I, fara electricitate, fara biserica, fara scoala si nu atragem atentia lumii civilizate asupra genocidului cultural la care sunt supusi de catre urmasii furilor de pamant romanesc!La o suprafata de 603.700 km2 (mixtura de pamanturi rusesti, poloneze, lituaniene, romanesti si tatarasti), "Ucraina" declara, la recensamantul din 1989, o populatie de 51.452.000 locuitori, din care "ucraineni" 37.419.000 si rusi 11.356.000, romanii inscriindu-se cu 460.000 (135.000 romani si 325.000 "moldoveni").Epurare etnica sistematicaIn 2001, in urma "repatrierilor" si a emigrarilor in Occident, declara 48.240.902 locuitori din care 37.541.693 "ucraineni", desi vorbitori de limba "ucraineana" erau doar 31.970.728, inclusiv 9.367 de declarati "romani" si 27.775 de "moldoveni". In randul celor peste 100 de etnii atestate, rusii numarau in 2001 – 8.334.000 de suflete, bielorusii – 275.800, bulgarii – 204.600, ungurii – 156.600, polonezii – 144.100, evreii – 103.600, armenii – 99.900, grecii – 91.500, tiganii – 47.600, azerii – 45.200, gruzinii – 34.200, germanii – 33.300, gagauzii – 31.900 etc. Doua etnii beneficiau de un tratament aparte, dispunand de cate doua categorii fiecare: tatarii, indicati cu 248.200 suflete in Crimeea si 73.300 in rest (total 321.500), si romanii, care totalizau 409.600 de suflete: 151.000 ca romani si 258.600 ca "moldoveni".O scadere de la 460.000 la 409.600 in 12 ani, in conditiile in care s-au "repatriat" zeci de mii de romani deportati, era mai mult decat dubioasa, astfel incat, in diferitele regiuni ale "Ucrainei" au inceput sa apara intrebari. Comentand cifra de 32.100 romani rezultata pentru regiunea Transcarpatia, spre exemplu, publicistul Ion Huzau se intreba in numarul din 1 februarie 2003 al publicatiei oficiale "republicane" de limba romana "Concordia": "Unde sunt romanii din Grusevo-Peri, Teaciv, Bedeu, Ujgorod, Beregovo? Sunt multe semne de intrebare referitor la numarul romanilor din raionul Rahiv – doar 10,5 mii de persoane.Or, conform datelor noastre neoficiale, acest numar este inregistrat numai in Apsa de Mijloc si Biserica Alba. Unde sunt cei din Vodita-Plaiut, Apsa-de-Sus, Velichii Bycikiu etc.?"Democratia postbolsevicaPe urmele "romanilor disparuti" a pornit, apeland la sprijinul tuturor organizatiilor cultural-artistice romanesti, singurul deputat pe care l-au avut romanii (1994-2002) in Rada Suprema de la Kiev, ales normal, in baza legii, de catre obste, bataiosul lider Ion Popescu.Un drum anevoios, pe care pasea cu discretie, din 1990, profesorul Gheorghe Gorda, din Regiunea Cernauti, disident cu domiciliul "fortat" in Voloca, cel care, vizitand ca turist toate localitatile romanesti din Ucraina, inainte de 1940, si-a publicat rezultatul cercetarii in lucrarea "Oul pascal sau Mahna lui Mahna" (Timisoara, 1999), o oda inchinata ultimului cazac roman care a infruntat"ciuma rosie" in Razboiul civil – Nestor Mahno (Mahna).Concluziile deputatului Ion Popescu au fost uluitoare. Cifra reala a romanilor, cu tot cu "moldoveni", era in 2001 de 508.700, "ucrainenii" ascunzand circa 100.000 deoarece, traind in zone compacte, depaseau, local, procentul de 20% cerut de punctul 8 al Cartii europene a limbilor minoritare sau regionale, fapt ce ar fi atras niste drepturi impuse de bilingvismul zonal.Si aceasta in conditiile in care Romania a impus inscriptionarea bilingva in localitati in care minoritarii sunt sub 1% (ex. Sibiu), iar celor 61.000 de "ucraineni" declarati pe teritoriul sau le-a oferit, prin "discriminare pozitiva", reprezentare in Parlament si, numai in 2003, prin organizatia lor ("Uniunea Ucrainenilor"), un ajutor de 17 miliarde lei.Sa mergem insa pe urmele romanilor rasariteni, bastinasi in "Ucraina", de la vest de Carpati, botezati astazi "ucraineni", spre Nistru si dincolo de Nistru, coborand pe Bug si Nipru spre "Marea cea Mare" a batranilor nostri domni si sa vedem cat de "impliniti" sunt sub noua "democratie" de ocupatie, postbolsevica. Gardianul, Dr. Mircea Dogaru, 26 oct
MAMA ACTORULUI ETHAN HAWKE NU MAI VREA SA PLECE DIN ROMANIA
„LIPSA DE MANDRIE A ROMANILOR ESTE CIUDATA“Autor: OANA-MARIA BALTOC
Leslie Hawke, mama cunoscutului actor Ethan Hawke, locuieste in tara noastra de patru ani. Dupa doua casnicii esuate, si-a vandut luxosul apartament de langa Central Park, New York, si s-a stabilit in a doua sa casa, Romania, (vrea sa-si cumpere un alt apartament in Bucuresti) de unde marturiseste ca nu va pleca pana cand nu va ajuta pe toate mamele si pe copiii loviti de soarta sa-si faca un rost in viata. Dupa ce a muncit la Bacau si a pus pe picioare Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, a venit si in Capitala, pentru a dezvolta programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“, deocamdata in sectorul cinci, cel mai sarac din oras. Fiul sau Ethan isi ajuta mama ori de cate ori poate, asa cum se va intampla si in data de 12 noiembrie, la New York, unde va fi gazda unui eveniment de strangere de fonduri pentru programele derulate de Leslie in tara noastra.
De ce ati ales Romania pentru a implementa acest program de ajutorare? Nu am ales-o. M-am alaturat Corpului Pacii din SUA si ei m-au trimis in Romania. Eu ma asteptam sa plec in Ecuador! Abia cand am ajuns aici si m-am implicat in munca cu oamenii am realizat ca as putea avea ceva de oferit.
Faptul ca sunteti mama lui Ethan Hawke, o adevarata vedeta internationala, v-a ajutat in rezolvarea activitatilor in tara noastra? Nu a ajutat activitatea mea in sine. Beneficiarii Asociatiei Ovidiu Rom n-au nici o idee cine e fiul meu. Dar m-a ajutat intr-adevar sa fac publicitate programelor noastre. Ajuta acest lucru programele in mod real? Nu sunt sigura. Dar uneori imi e mai usor sa obtin intalniri cu oameni influenti.
Considerati orasul Bacau o noua casa sau un loc unde sunteti nevoita sa locuiti o vreme? Bacau este orasul in care am inceput Programul de Consiliere si Pregatire Profesionala a mamelor si Programul Educational pentru copii, deci imi este foarte drag. De curand, am inceput programul pentru mame „Gata, Dispus si Capabil“ si in sectorul 5, cu finantare DAI/GRASP prin USAID. Deci acum imi petrec timpul jumatate in Bucuresti, jumatate in Bacau. Iubesc energia pe care o simti in Bucuresti, dar cand cobor din tren in Bacau ma simt cu adevarat acasa. E cumva ca atunci cand imi vizitez parintii in Texas. Sunt in sfarsit ACASA si e un sentiment placut, dar in cateva zile sunt gata sa pornesc din nou catre Marele Oras.
Care este diferenta dintre Romania primelor zile petrecute aici si a Romaniei pe care ati ajuns sa o cunoasteti? Romania de azi vibreaza mai puternic si este mai optimista decat Romania anului 2000. De curand am fost cu niste prieteni prin Transilvania, Maramures si Bucovina, dupa care inapoi la Bacau. Am fost uimita de cat de prosper arata lucrurile zilele astea. Una dintre prietenele mele cu care am facut excursia si care a petrecut foarte mult timp in Europa de Est in ultimii 20 de ani mi-a spus „Lucrurile arata mai bine decat in Ungaria zilele astea“, si asta m-a facut sa ma simt foarte mandra! AU CREZUT CA NE PIERDEM TIMPUL
Sunteti multumita de rezultatele muncii dumneavoastra aici? Scopul muncii noastre este sa ajutam copiii sa termine liceul si pe unii chiar facultatea, deci nu vom putea sti care este „rata de succes“ timp de inca 10-15 ani. Avem o rata de succes de aproximativ 60% cu Programul Mamelor - ceea ce inseamna ca 6 din 10 mame care termina programul nostru de training de 4 luni reusesc intr-adevar sa se angajeze cu carte de munca si sa isi pastreze locul de munca. Dar asta este doar un reper, adevaratul scop este ca copiii acestor mame sa fie pregatiti sa devina membri productivi ai societatii atunci cand cresc.
Exista un caz care v-a atras atentia in mod deosebit in tot acest timp? Fiecare caz e impresionant. Oamenii cu care lucram sunt foarte saraci si au vieti incredibil de grele. Sunt impresionata de cat de mult isi doresc sa aiba o viata mai buna. si ma intristeaza cat e de greu pentru ei sa obtina acest lucru. Nu au nici o plasa de siguranta - o greseala sau putin ghinion si pierd absolut totul. Ma mai impresioneaza cat de mult isi iubesc copiii mamele din program. Pot fi foarte triste si obosite, dar le intrebi despre copiii lor si zambesc.
Ati intampinat dificultati deosebite in relatia cu oficialitatile romane? Foarte putin. Cand am inceput, o multime de oameni au crezut ca ne pierdem timpul, dar ne-au lasat sa o facem si, cand au vazut cat de multe femei au obtinut intr-adevar locuri de munca si au reusit sa le pastreze, au devenit cooperanti si au inceput sa ne sprijine. Uneori, dam peste profesori care nu vor sa aiba nimic de-a face cu problemele care sunt legate in mod inevitabil de copiii foarte saraci (de cele mai multe ori de etnie roma), dar majoritatea profesorilor si a reprezentantilor autoritatilor vor sa ajute. Poate doar nu au foarte multa incredere ca eforturile lor vor da roade. Dar cand vad rezultatele ne devin aliati.
Exista o data-limita pentru acest program? Programul se va termina atunci cand toti copiii din Romania vor avea posibilitatea de a-si atinge, ca adulti, potentialul dat de Dumnezeu. Intentionez sa stau aici sa muncesc in acest sens cat de mult pot. IN TEXAS, OAMENII SE SUPRAESTIMEAZA
Cum ati descrie Romania unui american dupa ce ati trait timp de patru ani aici? Dupa cum a spus Mihail Sebastian, „un loc unde nimic nu este incompatibil“, un loc al incongruentelor si al contradictiilor: o caldura personala enorma in casele oamenilor si o raceala persistenta pe strazi; trotuare sparte si balcoane pline de muscate. Cred ca cei mai multi romani nu apreciaza cat de speciali sunt si ca tara lor e atat de frumoasa incat iti taie respiratia. Am crescut in Texas, un loc unde oamenii tind sa supraestimeze cat sunt de speciali, deci pentru mine lipsa de mandrie a romanilor cu privire la istoria si la realizarile lor este foarte ciudata.
V-ati confruntat cu probleme atat de mari incat sa fi dorit sa renuntati si sa va intoarceti in SUA? Doua lucruri ma demoralizeaza uneori: coruptia marunta, la nivel mic, care se infiltreaza in activitatile de zi cu zi ale oamenilor obisnuiti, si lipsa de incredere generala cu privire la modul in care se fac tranzactiile de afaceri. De unde vin eu, presupui ca oamenii sunt cinstiti si de incredere pana cand iti dovedesc contrariul. Aici e invers. FAMILIE DE INDIVIDUALISTI
Va este dor de nepoti? Va cer sa va intoarceti acasa? Nu mi-e atat „dor“ de ei, cat abia astept sa ii vad. Vin dintr-o familie de individualisti. Fiecare dintre noi merge si-si vede de treaba, dupa care din cand in cand ne intalnim si comparam notitele. Si acum ca tot m-ai intrebat, nu, nu m-au rugat sa ma intorc acasa! Prietenii mei da, dar familia nu!
Cat de des va vizitati familia? De doua ori pe an.
Unde veti petrece sarbatorile de iarna? La Bacau si Bucuresti.
Cat de bine vorbiti limba noastra? Ingrozitor!
Ce efect a avut asupra dumneavoastra divortul dintre Ethan si Uma Thurman? La mine divortul pare sa se traga din familie, deci n-as putea spune ca m-a surprins. Cineva mi-a spus azi „nu conteaza daca te casatoresti sau nu te casatoresti, in 10 ani oricum ai sa crezi ca ai facut o greseala!“. Mi s-a parut amuzant, dar este si ceva adevar in asta.
Care sunt asteptarile dumneavoastra in ceea ce priveste strangerea de fonduri de la New York, din 12 noiembrie? Sper sa strangem o suma importanta de bani pentru programele noastre din Romania si sa-i inspiram pe oameni sa viziteze Romania! Si daca romanii-americani, care vor veni la eveniment, se vor simti mandri sa fie romani la sfarsitul serii, am sa fiu foarte, foarte fericita!http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=10052
Abonați-vă la:
Postări (Atom)