Calitatea programelor TV criticat�

Calitate a programelor sc�zut�, surse de finanţare obscure, absenţa alternativelor pentru o bun� parte a populaţiei şi nu în ultimul rând dependenţa prea mare de mediul politic.
Mediocritatea cvasi-generalizata a spectacolelor difuzate de posturile comerciale a devenit o tema
de dezbatere culturala la nivel national.
ĂŽn mai 2004, Centrul Cultural Francez din Iasi a organizat
o masa rotunda pe tema televiziunii ca “instrument de spalarea a creierelor”.
Emisiunile de tip reality show si concursurile televizate atrag, de asemenea, un public numeros în
timp ce programele de stiri se concentreaza pe imagini sângeroase, crime si stiri despre furturi si tâlharii
Programele de investigatii sunt aproape inexistente în televiziune
În 2002, (ex-)Ministerul Comunicatiilor a lansat un proiect experimental de televiziune digitala în
valaore de 700.000 de euro. ĂŽn ianuarie 2002 a fost inaugurat cun centru de comunicatii la Cheia,
care transmite digital trei programe de televiziune si, ocazional, evenimente speciale cum ar fi
campionatele sportive. ĂŽn prezent, programele transmise de la centrul din Cheia pot fi
receptionate în Statele Unite si Canada. Fostul ministru Nica a anuntat ca exista în pregatire alte
proiecte similare, care sa transmita trei canale de televiziune si patru de radio, în patru mari orase,
unde se crede ca puterea de cumparare a cetatenilor este mai mare, ceea ce le -ar permite
cumpararea de televizoare mai sofisticate, capabile sa receptioneze programele digitale. Nu exista
detalii disponibile despre aceste proiecte. “România ar putea introduce televiziunea digitala pâna
în 2007”, a estimat Nica.206 Nu este clar daca s-a referit la eliminarea televiziunii analoge si
trecerea la cea digitala sau la lansarea noilor proiecte experimentale.
CONCLUZII
Într-o societatea în care sistemul politic si mediul de facaeri sunt profund afectate de o coruptie
extrem de raspândita, canalele mediatice independente pot cu greu supravietiu si sunt silite sa
accepte tot felul de compromisuri pentru a putea functiona. Nici una dintre televiziunile private
nu obtine profit, functionând pe o piata în care veniturile din publicitate sunt putine si mediul
socio-economic nu este foarte stabil. Investitorii se tem de schimbarile bruste ale politicilor de
stat. Sistemele legislative si de reglementare, de exemplu, pot fi supuse oricând influentelor
politice. Toti acesti factori cresc nivelul general de risc de afaceri.
O problema majora ramâne lipsa transparentei în ceea ce priveste capitalul din spatele canalelor
de televiziune. Nici una dintre televiziunile comerciale nu depune un raport financiar anual.
Singurele cifre disponibile sunt cele incluse în bilanturile contabile depuse la autoritatile fiscale,
dar acestea nu spun prea multe despre sursele de finantare.Pentru a-si ascunde si mai bine adevaratii proprietari, un numar din ce în ce mai mare de
televiziuni sunt înregsitrate în jurisdictii off-shore, în care este foarte dificil sa identifici structura
de actionariat. Exista suspiciuni serioase legate de faptul ca adevaratii actionari se ascund sub
identitatile unor persoane figurative, care apar mentionate în firmele offshore. Aceste companii cu
identitate obscura detin canale relativ nou aparute, precum Realitatea TV sau, pâna la preluarea
de catre SBS, Radio Kiss FM. Lipsa de transparenta a proprietatii poate deveni periculoasa. Întîi,
pentru ca ea poate ascunde conexiuni politice sau legaturi de afaceri dubioase. În al doilea rând,
pentru ca, fara informatii reale asupra prorietarilor, gradul de concentrare a proprietatii nu poate fi
urmarit, în pofida prevederilor legale clare si stricte în acest domeniu. Cel mai probabil,
concentrarea pe piata audiovizualului va creste în urmatorii ani. Este de asteptat ca numai doua
sau trei companii private sa ajunga sa controleze întreaga piata în viitorii zece ani, dar cine va
putea verifica acest lucru?Cu cât economia va fi mai stabila si mai sanatoasa, cu atât mai mult vor fi
interesate companiile din România în stirile obiective si în jurnalismul de investigatie. Dar o
economie sanatoasa este de neconceput în lipsa unei politici anti-coruptie puternice, credibile si
sustinute. Construirea unei democratii solide în România ar trebui sa porneasca de la sectorul
mass-media. Televiziunile ar trebui sa-si intensifice eforturile de a deveni transparente si
credibile, dar exista o provocare care se poate dovedi dificila: instaurarea pe ecrane a unui
jurnalism obiectiv si profund. Desi greu de atins, acest obiectiv poate fi singura modalitate de a
face ca mass-media sa joace rolul de câine de paza pe care trebuie sa-l îndeplineasca într-o
societate democratica